Consiliul Băncii Mondiale aprobă un nou fond pentru Ucraina

Consiliul executiv al Băncii Mondiale a aprobat joi crearea unui fond de intermediere financiară (FIF) pentru sprijinirea Ucrainei, cu contribuţii aşteptate din partea Statelor Unite, Canadei şi Japoniei, au declarat trei surse familiare cu decizia.

Singura obiecţie la vot a venit din partea Rusiei, au declarat două dintre sursele citate, potrivit Reuters.

Fondul, care va fi administrat de Banca Mondială, va contribui la îndeplinirea promisiunii Grupului celor şapte democraţii bogate (G7) de a furniza Ucrainei până la sfârşitul anului o finanţare suplimentară de până la 50 de miliarde de dolari.

Sumele exacte la care vor contribui SUA, Japonia şi Canada sunt încă în curs de stabilire, dar vor fi susţinute de dobânzile provenite din activele suverane ruseşti îngheţate, a declarat una dintre surse.

Votul Băncii Mondiale a venit la o zi după ce delegaţii Uniunii Europene au convenit să acorde Ucrainei până la 35 de miliarde de euro (38,3 miliarde de dolari) ca parte a cotei blocului într-un împrumut mai mare planificat de naţiunile G7, susţinut, de asemenea, de veniturile din activele îngheţate ale Băncii Centrale a Rusiei, se arată într-o declaraţie a Consiliului UE.

Josh Lipsky, director senior al Centrului GeoEconomic din cadrul Consiliului Atlantic, a declarat că cele două acţiuni ar permite ţărilor G7 să ofere un impuls financiar semnificativ Ucrainei şi să îşi îndeplinească promisiunile făcute la summitul liderilor G7 din iunie.

"Aceasta este o sumă de bani care schimbă jocul", a spus el, menţionând că cheltuielile Ucrainei pentru război în 2023 au fost de aproximativ 80-90 miliarde USD. "Sunt resurse reale pe teren care pot face diferenţa".

Departamentul Trezoreriei SUA şi Casa Albă au refuzat să comenteze. Nici Japonia, nici Canada nu au oferit comentarii imediate.

Preşedintele american Joe Biden a discutat joi cu cancelarul german Olaf Scholz despre Ucraina şi alte subiecte, după ce Biden şi-a amânat călătoria în Germania în aşteptarea uraganului Milton, a declarat Casa Albă.

Preşedintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat pentru Reuters în luna mai că este "absolut" deschis ideii de a gestiona un fond de împrumut al G7 pentru Ucraina susţinut de câştigurile din activele suverane ruseşti îngheţate - cel puţin în scopuri non-militare.

Activele au fost îngheţate la scurt timp după ce Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

În mai, Banga a declarat că Banca Mondială are o vastă experienţă în gestionarea unor facilităţi similare de fonduri non-militare ale donatorilor, inclusiv una pentru Afganistan. Banga a adăugat că ar putea replica această activitate pentru un împrumut pentru Ucraina.

Noul fond va permite ţărilor non-europene să participe la un împrumut mai amplu.

G7 şi UE au anunţat în iunie că vor oferi un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina, acesta urmând să fie finanţat din profiturile generate de activele ruseşti imobilizate în Occident.

Mai mult de două treimi din active, aproximativ 210 miliarde de euro, sunt blocate în UE, iar dintre acestea, majoritatea sunt deţinute de depozitarul belgian Euroclear.