Ce modificări legislative urgente ar trebui operate pentru ca DNA să funcţioneze optim? Ce spune procurorul-şef Crin Bologa

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa, a afirmat luni, într-un interviu acordat Epoch Times, că printre modificările legislative operate în „era” lui Dragnea, care ar trebui reparate cât mai urgent întrucât afectează direct şi în mod serios activitatea DNA, se numără rezolvarea chestiunii privind vechimea minimă necesară pentru ca procurorii să poată activa în cadrul DNA, dar şi faptul că DNA nu are posibilitatea de a-şi selecta personalul prin organizarea de interviuri.

Epoch Times România: Aş dori să ridic problema legilor justiţiei. După cum ştim cu toţii, lupta împotriva corupţiei, pe care dvs. o duceţi, a primit o lovitură grea în perioada în care PSD-ul era la putere cu acelaşi Liviu Dragnea: legile justiţiei modificate, Codurile penale modificate, au fost modificări legislative care v-au afectat. Multe dintre ele urmează să fie corectate prin legile justiţiei. Acest proces poate fi însă unul îndelungat. Am văzut ce s-a întâmplat cu SIIJ-ul – un singur pas în reformarea justiţiei durează atât de mult. Putem anticipa că şi la legile justiţiei vor fi discuţii foarte lungi, dezbateri, controverse etc. Aş vrea să vă întreb, dintre acele modificări deja operate, există unele care vă afectează în mod foarte grav şi care ar trebui reparate cu celeritate? Modificări care ar fi oportun să facă obiectul unor proiecte legislative independente care ar avea şansa să treacă mult mai rapid de Parlament decât un pachet stufos precum legile justiţiei? Şi dacă da, care sunt acelea?

Crin Bologa: Prima dintre solicitările noastre pe care n-am rezolvat-o a fost cea cu vechimea de la 10 la 7 ani. O altă solicitare a noastră ar fi ca să ne recăpătăm posibilitatea de a ne selecta oamenii. Să avem aceeaşi procedură ca şi la DIICOT, să organizăm noi interviu. Pentru că dacă răspunzi de activitatea unei Direcţii atunci trebuie să ai şi mijloacele necesare.

De asemenea, am vrea să se reglementeze rapid şi procedura revocării din Direcţia Naţională Anticorupţie pentru că s-au invocat excepţii de neconstituţionalitate şi acolo, iar în ceea ce priveşte DIICOT-ul s-a şi admis o astfel de excepţie, nici acolo nu avem reglementări. De asemenea, avem câteva dosare importante pe rol şi vor mai apărea probabil şi altele, care au la bază informări obţinute în baza unor mandate de siguranţă naţională. Aici au intervenit nu neapărat modificările legislative, atunci a apărut o decizie a Curţii Constituţionale. CCR nu declară neconstituţionale aceste interceptări şi nu interzice printr-o decizie ca noi să le putem folosi ca şi probe.

Au constatat că persoanele interceptate acolo nu au o procedură prin care să conteste acele mandate. Ori, legiuitorului atât îi rămâne: doar să reglementeze o astfel de procedură şi să pună de acord prevederile legale cu decizia CCR. Avem o lege specială care reglementează aceste mandate. Avem Codul de Procedură Penală care ar putea suferi unele modificări şi eu cred că, în ceea ce priveşte aceste modificări, nu afectează nici concluziile referendumului. Referendumul cerut de preşedinte acum câtva timp - s-a ajuns la concluzia ca prin ordonanţe de urgenţă să nu fie modificate pedepsele şi organizarea judiciară - ori, avem elemente care nu aparţin acestor domenii şi care ar putea fi reglementate sau printr-o ordonanţă de urgenţă, sau printr-o procedură de legiferare de urgenţă în Parlament. Deci, am avea aceste doleanţe.

De asemenea, ceea ce nu depinde de noi, ar fi foarte util pentru noi să se declanşeze – asta nu este vorba de o modificare legislativă, pentru că se pot face şi acum. Vreau să mă refer la ocuparea funcţiilor de conducere, funcţiile de TOP în marile Parchete. Noi avem la DNA trei secţii, şi secţiile sunt conduse de procurori delegaţi. Iar unul dintre adjuncţi este, de asemenea, delegat. Şi noi am solicitat să se declanşeze procedura de ocupare a acestor funcţii şi sperăm ca actorii implicaţi – Ministerul Justiţiei, CSM-ul – să hotărască şi să declanşeze această procedură. Sigur că şi acolo sunt mai multe variante. Se încearcă o modificare legislativă şi acolo. Se vorbeşte despre tipul de aviz pe care ar trebui să îl dea CSM-ul: consultativ sau conform. Şi sperăm ca aceste discuţii să se termine cât mai repede. În ceea ce ne priveşte, ar fi util să se declanşeze această procedură.

Epoch Times România: Dar în opinia dvs., acest aviz cum ar trebui să fie?

Crin Bologa: Există în spaţiul public două sau trei ipoteze. Am văzut o ipoteză în care iniţiativa de propunere să aparţină Secţiei pentru Procurori şi avizul să fie conform de la Ministerul Justiţiei. Invers, să fie avizul conform al Secţiei pentru Procurori şi am mai văzut încă o ipoteză interesantă, ca Ministerul Justiţiei să propună mai multe nume pentru avizare Secţiei pentru Procurori şi unul dintre cei avizaţi să fie ales de către ministrul Justiţiei. Cert e că rolul mai mare al Secţiei pentru procurori este cerut şi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ori, aşa cum am constatat, şi ultima decizie CJUE – ultima în ceea ce ne priveşte, sistemul judiciar din România – recomandările de acolo s-a ajuns la concluzia că ar fi obligatorii pentru statele membre în situaţia noastră. Acum avem numai noi şi Bulgaria MCV-ul. Dacă noi vrem să încheiem acest MCV, va trebui să respectăm acele recomandări de acolo, inclusiv cu desfiinţarea SIIJ, cu rolul CSM-ului etc.

Epoch Times România: I-aţi comunicat ministrului Justiţiei doleanţele, nevoile dvs. în materie de schimbări legislative? Aveţi vreun feedback de la dumnealui?

Crin Bologa: Da, sigur. Având în vedere domeniul în care ne desfăşurăm noi activitatea avem şi multe grupuri de lucru în care procurorii noştri lucrează cu specialişti din Ministerul Justiţiei şi din alte Parchete – pe competenţă, pe modificarea legislaţiei. Am avut acest dialog şi eu ştiu că se lucrează intens la această posibilitate de a declanşa procedura de numire în funcţii de conducere. [...] Comunicăm şi ne aducem contribuţia. Avem chiar solicitări în scris de la Ministerul Justiţiei pentru a ne expune punctul de vedere. Deci avem colaborare bună cu Ministerul Justiţiei.