Călin Georgescu rămâne în arest preventiv. Decizia este definitivă

Călin Georgescu rămâne în arest preventiv în dosarul de înşelăciune, au decis vineri judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, care au admis contestaţia depusă de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de a-l plasa pe Georgescu în arest la domiciliu. Hotărârea a fost pronunţată de un complet de divergenţă, după ce primii doi judecători nu s-au pus de acord.

„Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi al Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală.

Desfiinţează în totalitate încheierea contestată şi, pe fond, rejudecând:

Respinge ca neîntemeiată cererea intimatului-inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsură arestului la domiciliu. (…)
Definitivă”.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) va judeca vineri contestaţia DIICOT împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu, în dosarul de înşelăciune. Fostul candidat la alegerile prezidenţiale se află în continuare în arest preventiv, întrucât hotărârea Tribunalului Bucureşti nu a fost executorie.

Ancheta a fost declanşată în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri din Buzău Răzvan Leu, care susţine că ar fi fost prejudiciat cu un milion de euro.

Potrivit acuzaţiilor, Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu. Ulterior, fostul candidat i-ar fi propus să participe la o afacere bazată pe tranzacţii cu metale preţioase.

Pentru derularea afacerii era necesară obţinerea unei linii de credit în valoare de şase milioane de euro. În acest context, Georgescu i-ar fi recomandat omului de afaceri să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept o persoană de încredere. La rândul său, Rusen i-ar fi făcut cunoştinţă cu cetăţeanul italian Massimiliano Arena, care s-ar fi prezentat drept reprezentant al unei bănci din Elveţia.

Pentru obţinerea finanţării, lui Răzvan Leu i s-ar fi solicitat plata unei garanţii de un milion de euro. Din această sumă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie utilizaţi pentru finanţarea campaniei prezidenţiale a lui Călin Georgescu. Potrivit procurorilor, pentru această destinaţie ar fi fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.

Ulterior, omul de afaceri ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, în schimbul promisiunii că valoarea împrumutului ar putea fi majorată până la 15 milioane de euro.

Creditul nu a mai fost acordat, iar Răzvan Leu ar fi solicitat restituirea celor 1,1 milioane de euro transferate. Banii nu i-ar mai fi fost însă returnaţi, potrivit plângerii care a stat la baza anchetei.