Astronomii asistă la renaşterea stelelor
Pentru prima dată, cercetătorii au asistat la o renaştere a unui pulsar obişnuit, cu rotaţie lentă, într-un pulsar super-rapid - pulsarul milisecundă, cu o durată de viaţă extinsă aproape la infinit.
Majoritatea pulsarilor se rotesc relativ lent, cu o rotaţie la câteva secunde sau chiar minute, iar viteza lor de rotaţie scade cu timpul din cauza emisiei de gaz ce acţionează ca o frână.
Descoperirea a fost făcută în timpul unei sondări radio a Universului de către o echipă internaţională de astrofizicieni din SUA, Canada, Australia, Olanda şi Puerto Rico, condusă de doctoranda Anne Archibald şi profesoara ei Victoria Kaspi de la Universitatea Mcgill din Montreal, Canada.
Pulsarii milisecundă sunt diferiţi. În jurul acestora se află o altă stea. Datorită gravitaţiei mari, pulsarul atrage materie de la această stea. Materia are un traseu în spirală şi cade până la urmă undeva pe ecuatorul pulsarului. Astfel, viteza cu care cade materia pe pulsar se adaugă vitezei acestuia, pulsarul milisecundă ajungând să se rotească cu viteza de 592 rotaţii pe secundă. (Pentru a vă imagina cât de repede se roteşte pulsarul, trebuie să ştiţi că un mixer de bucătărie, dat la viteză maximă, roteşte paletele de 500 de ori pe minut. Pulsarul se roteşte de 592 ori pe secundă!)
"Ştim că pulsarii normali emit în spectrul de frecvenţe radio între un milion şi zece milioane de ani, pentru ca în cele din urmă să încetinească suficient şi să se stingă”, a explicat profesorul Kaspi într-o declaraţie. "Dar câţiva din aceşti pulsari 'bătrâni' sunt 'reciclaţi' în pulsari milisecundă. Ei ajung să se rotească foarte repede şi apoi se pot roti pentru totdeauna. Cum a reuşit natura să fie atât de verde?”
Pulsarul numit PSR J1023 0038, este o stea neutronică superdensă, care s-a format din materia condensată a unei stele masive ce a explodat (materia din interiorul pulsarului este atât de densă încât o linguriţă de materie ar cântări câteva tone). Acesta se află la o distanţă de 4000 de ani lumină de Pământ şi este de mărimea unui oraş mare.
Astronomii au fost derutaţi mult timp de originea pulsarilor milisecundă. Iniţial s-a crezut că materia provenită de la steaua apropiată cade în câmpul gravitaţional al pulsarului pentru a forma un "disc” orizontal în jurul stelei neutronice, dar acest fapt nu a fost remarcat niciodată.
Cu aproximativ 10 ani în urmă, o altă echipă a reperat un disc rotativ în jurul PSR J1023 0038, care la acel moment era doar un pulsar obişnuit. Discul a dispărut de atunci, şi a coincis cu apariţia pulsarului milisecundă.
