Analiza lui George Rîpă: Îşi face Nicuşor Dan partid? Care e "durata de viaţă" a Guvernului Bolojan? Scenariul AUR-CG la guvernare
Îşi face Nicuşor Dan partid? Care e "durata de viaţă" a Guvernului Bolojan? Ce se întâmplă dacă vine AUR la guvernare alături de PSD? Dar în scenariul în care premier la Palatul Victoria va ajunge fostul prezidenţiabil pro-rus Călin Georgescu? Epoch Times România a discutat toate aceste lucruri cu analistul politic George Rîpă.
Reporter: Cum interpretaţi mişcările recente ale lui Nicuşor Dan, care au surprins şi chiar contrariat o parte dintre susţinătorii săi? Ultima de pe listă: intervenţia în scandalul privind pensiile speciale ale magistraţilor. Unii analişti au vorbit despre o virare spre o formă de suveranism, de dorinţa de a accesa baza de votanţi AUR, de un plan de a face un nou proiect politic sau de o pregătire pentru o eventuală suspendare etc. Sunt multe teorii. Dvs. ce părere aveţi?
George Rîpă: Să le luăm pe rând. După eşecurile din 2007 şi 2012, nu cred că vom mai avea vreun preşedinte suspendat în România în viitorul previzibil. Partidele politice sunt la cote de încredere atât de scăzute încât le-ar fi aproape imposibil să susţină un proces de suspendare a preşedintelui, aproape oricum s-ar numi acesta.
Acea parte a susţinătorilor săi care l-au acuzat că are tendinţe extremiste, legionare sau mai ştiu eu cum, că ar fi întinat nobilele idealuri ale progresismului, ale paradelor gay şi interesele celor 146 de genuri sunt totuşi o minoritate din rândul celor care l-au votat în turul II al alegerilor prezidenţiale. E adevărat, sunt vocali, sunt radicali, dar sunt o minoritate. În orice caz, se aruncă singuri în derizoriu în momentul în care pun semnul egal între extremismul politic şi faptul că preşedintele a vizitat nu ştiu ce mănăstire, că a fost la un festival tradiţional în Republica Moldova sau că a făcut trasee pe munte.
Românii nu au o conştiinţă ideologică. Nu se consideră socialişti, liberali, conservatori, progresişti. Ce au, însă, au abordări, au un stil de viaţă, obiceiuri, cutume, obişnuinţe. E ceea ce unii numesc specific naţional, regional, cultural, alţii life style, iar unii mai relaxaţi îi spun viaţă. Ce fac românii? Păi merg în parc, la mănăstiri, fac drumeţii pe munte, merg la Eforie Nord, la nunţi, botezuri, cumetrii, uneori chiar şi la Festivalul Lupilor, oricât de oripilată ar fi falanga progresistă şi oricâte editoriale de înfierare proletară ar scrie. Or, exact asta a făcut şi Nicuşor Dan. A spune că se îndreaptă către o zonă de aşa-zis suveranism pentru că face ce face şi poporul e stupid şi periculos.
Reporter: Îşi va face partid?
George Rîpă: Din informaţiile mele, există la Cotroceni ideea formării unui partid politic care să aibă o abordare mai populară, adică ceva între PPE şi ECR, adică între popularii europeni şi conservatori & reformiştii europeni. Nu văd însă lângă Nicuşor Dan figuri care să poată fi credibile cu un astfel de mesaj. Să nu se trezească ca muncitorul ăla care lucra la fabrica de tancuri şi tot fura câte o piesă, cu gândul să-i facă copilului acasă o bicicletă. Când s-a apucat să monteze piesele, tot un tanc i-a ieşit.
Or, Nicuşor Dan are alături de el personaje politice mai degrabă din zona liberală de stânga, din zona progresistă. Nici el, ca om politic, nu a fost vreodată identificat cu vreo zonă populară, conservatoare, de liberalism clasic. Există deci riscul ca încercând să facă un partid popular să iasă tot un USR / Reper sau alte formule care nu au nicio legătură cu dreapta, cu liberalismul clasic, cu conservatorismul.
Evident, există şi opţiunea ca la formarea acestui partid să se implice instituţii ale statului român, dar atunci riscul e să te trezeşti cu APR-uri sau UNPR-uri. Şi iar nu e bine.
Reporter: Care este, în opinia dumneavoastră, "durata de viaţă" a Guvernului Bolojan, având în vedere presiunile masive şi opoziţia (inclusiv din coaliţie) cu care se confruntă premierul, în contextul reformelor pe care încearcă să le impună?
George Rîpă: Aici e greu de făcut o estimare, depinde de mai mulţi factori, de preşedinte, de modul cum se va impune, dar şi de ce îşi va dori, de partide, de modul în care se face reforma. Cred că actuala majoritate se va păstra până cu un an înainte de alegerile parlamentare la termen.
Şi va fi exact ca până acum. Bolojan va încerca să impună anumite reforme, cei de la PSD vor continua să încerce să le întârzie sau chiar să le evite, cei de la USR vor căuta şi mai mult să iasă cu acţiuni de imagine, iar cei de la UDMR vor juca la două capete, vor mima susţinerea reformelor dar în momentele cheie vor juca alături de socialişti.
Nu uitaţi că în prima parte a anului 2027 revine celebra rotativă, iar atunci preşedintele PSD, cel mai probabil Grindeanu, va deveni prim-ministru. Va fi momentul în care, după un oarecare echilibrare a bugetului, vor bubui din nou cheltuielile.
E interesant de văzut dacă Nicuşor Dan va continua să păstreze distanţa faţă de Guvern. Deja acţionează în direcţia obţinerii celui de-al doilea mandat, iar pericolul este ca mai toate gesturile sale să fie subordonate acestui scop. Tocmai de aceea există riscul ca în această perioadă să mai vedem gesturi precum apărarea privilegiilor magistraţilor, ceea ce reprezintă o trădare a mesajului reformator cu care a câştigat alegerile. Tocmai de aceea, există şi un risc pentru Nicuşor Dan, acela de a-şi pierde susţinerea zonelor din societate care l-au trimis la Cotroceni.
Nicuşor Dan trebuie să înţeleagă încă de acum că pericolul la următoarele alegeri prezidenţiale pentru el nu vine de la zona aşa-zis suveranistă ci de la propriul electorat. Fix pe această zonă, pro-occidentală, poate veni un candidat mai credibil dacă el nu se ridică la înălţimea aşteptărilor.
Reporter: Ce scenarii politice se conturează după un eventual sfârşit al actualei guvernări Bolojan? Este realist să vedem o alianţă AUR – PSD sau altă formulă de putere?
George Rîpă: Probabil că în anul de dinaintea alegerilor parlamentare la termen vom avea un guvern minoritar. Nu văd posibilă o coaliţie PSD – AUR pentru că un astfel de guvern ar fi incapabil să se finanţeze de pe pieţele internaţionale. Am avea probleme atât cu fondurile europene, care ar putea fi blocate, dar mai ales cu împrumuturile de la instituţiile bancare internaţionale.
În teorie, dar şi dacă ne uităm după matematica parlamentară, un astfel de guvern poate exista, dar în practică, un astfel de guvern ar trimite ţara în incapacitate de plată în mai puţin de 8 luni.
Reporter: Cum ar arăta România în ipoteza în care AUR ar ajunge la guvernare, cu Călin Georgescu premier? Care sunt, realist vorbind, şansele ca un asemenea scenariu să se materializeze?
George Rîpă: Statul român are suficientă forţă ca să apere poporul de un astfel de scenariu. Dacă statul român vrea, poate găsi soluţii prin care un astfel de scenariu să nu existe. De aceea, nu cred că Georgescu sau vreun alt personaj dubios cu legături cu Estul ar putea să ajungă premier în viitorul previzibil.
Dacă s-ar întâmpla asta, ar fi un dezastru pe componenta politică, de securitate, economică, cu partenerii noştri din spaţiul euro-atlantic. Nu înseamnă că am ieşi din NATO şi din UE, dar am deveni rapid un partener fără credibilitate şi fără posibilitatea de a profita de apartenenţa la organizaţiile euro-atlantice. Un astfel de guvern nu ar putea exista prea mult, ar produce un dezastru economic, ar exista o reacţie rapidă şi fermă din partea populaţiei.
Reporter: Cum vedeţi viziunea preşedintelui asupra politicii externe a României în actualul context geopolitic?
George Rîpă: Nu o văd. Am aşteptat un discurs care să stabilească direcţiile din politică externă şi din domeniul apărării, însă el nu a venit. La discursul din Parlament ne-a vorbit despre Romsilva, iar la intervenţia avută la Reuniunea Diplomaţiei Române ne-a spus că rămânem cu NATO şi cu UE, de parcă s-ar fi pus vreodată problema să schimbăm direcţia.
Se vede că preşedintele nu are nicio expertiză şi nici experienţă pe zona de politică externă. Puţinele ieşiri publice pe această temă îmi dau senzaţia că a păstrat sistemul impus de Klaus Iohannis – informări de la MAE şi de la serviciile de informaţii. De aceea, nu vom vedea prea curând idei, inovări, în politică externă. Cele două zone te ajută să îţi realizezi agenda externă, dacă o ai. Dacă nu o ai, sunt doar un suport necesar, dar nu suficient. Nu e rolul serviciilor de informaţii să genereze politici şi strategii externe. Acesta este exclusiv rolul politicianului ales, care are legitimitatea democratică.
Există însă un element îngrijorător, faptul că mai mulţi miniştri din actualul Guvern şi chiar angajaţi guvernamentali au făcut în ultimele luni declaraţii anti-americane. Senzaţia, din exterior, este că statul român nu utilizează suficientă energie pentru a se apropia de administraţia americană.
Nu am învăţat încă din trecutul recent, atunci când aproape întreaga energie şi atenţie a fost îndreptată către stânga americană. În actualul context, pierdem politic, economic, la nivel de imagine, pe relaţia cu SUA. Poate, cine ştie, preşedintele şi ministrul de Externe trebuie informaţi că doamna Kamala a pierdut alegerile prezidenţiale. Poate că nu au aflat încă.
