Alegerile din Kosovo ar putea dinamita Balcanii
Hashim Thaci, premierul regiunii Kosovo. (Alex Wong / Getty Images)
Alegeri parlamentare anticipate se vor desfăşura duminică, 12 decembrie, în Kosovo, primele după proclamarea independenţei provinciei faţă de Serbia, în februarie 2008. De rezultatul acestor alegeri va depinde viitoarea configuraţie a puterii din Kosovo şi perspectivele negocierilor dintre Belgrad şi Pristina, planificate pentru începutul anului viitor. Potrivit cotidianului rus Vremia Novostei, jocurile politice din Kosovo şi întărirea forţelor radicale din acest teritoriu ar putea să submineze viitorul dialog şi chiar să determine un nou conflict militar sârbo-albanez.
Conducerea Serbiei şi Biserica Ortodoxă Sârbă i-au îndemnat deja pe sârbii kosovari să boicoteze alegerile. În afară de aceasta, o parte dintre forţele kosovare ce aspiră la putere pun problema înfiinţării în Balcani a 'Albaniei Mari', ceea ce ar echivala cu o recroire a graniţelor la nivel regional. În ultimele zile, situaţia din Kosovo a devenit extrem de tensionată şi s-a înregistrat prima vărsare de sânge: în oraşul Leposavic a fost ucis liderul comunităţii musulmanilor originari din Bosnia şi Herţegovina.
Alegerile parlamentare anticipate au devenit inevitabile în condiţiile crizei politice instalate în Kosovo în această toamnă, precizează cotidianul rus. În urma demisiei, la sfârşitul lui septembrie, a preşedintelui Fatmir Seidu, în octombrie s-a destrămat şi coaliţia formată încă în 2007 între 'Liga democrată din Kosovo' a preşedintelui Seidu şi Partidul Democrat din Kosovo al premierului Hashim Thaci. Acesta din urmă a decis să forţeze evenimentele şi la 2 noiembrie a iniţiat în parlament un vot de neîncredere la adresa propriului său guvern. Preşedintelui parlamentului, Jakup Krasnic, nu i-a rămas altceva decât să anunţe organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
'Din punct de vedere al aspiraţiei de a obţine o putere absolută pentru partidul său, Thaci a acţionat logic. Însă, premierul a ignorat un alt factor important: imaginea Kosovo în ochii comunităţii internaţionale', subliniază jurnalistul kosovar Agron Bairami. 'Nicăieri în lume un guvern nu-i îndeamnă pe deputaţi să-l demită, aşa ceva a fost posibil doar în Kosovo. Acest fapt subminează în mod serios încrederea UE şi altor instituţii internaţionale în maturitatea democraţiei kosovare şi ar putea îngheţa procesul de recunoaştere a independenţei Kosovo', este de părere Bairami.
Vizând victoria în alegerile anticipate, Thaci încearcă să câştige puncte suplimentare din partea celei mai radicale părţi a electoratului. Astfel, el a cerut ca la viitoarele alegeri cu Belgradul să nu participe ONU, ci doar SUA şi UE. Cu toate acestea, potrivit rezoluţiei ONU din 1999, tocmai misiunea acestei organizaţii în Kosovo este împuternicită să reprezinte autorităţile provinciei la reuniunile internaţionale, iar, la cererea Serbiei şi Rusiei, această prevedere este în general respectată. Dacă partea kosovară va insista asupra revizuirii acestei proceduri, negocierile ar putea fi subminate, atenţionează Vremia Novostei.
Principala intrigă a viitoarelor alegeri constă în faptul că la ele va participa pentru prima dată mişcarea Vetevendosje, condusă de tânărul Albin Kurti. Această mişcare critică în formă vehementă corupţia din puterea kosovară, cere retragerea imediată a forţelor internaţionale, respinge negocierile cu Belgradul până când acesta va recunoaşte independenţa kosovară şi vrea să organizeze în Kosovo şi Albania vecină un referendum privind unirea celor două teritorii.
Potrivit Vremia Novostei, tocmai Kurti este astăzi cel mai popular politician din Kosovo, iar victoria partidului său ar putea fi împiedicată doar de temerea kosovarilor de a merge la un conflict deschis cu promotorii occidentali ai independenţei Kosovo.
'Pericolul înfiinţării în Balcani a unei Albanii Mari, cu privire la care atenţionase întotdeauna diplomaţia rusă, este astăzi mai real ca niciodată. Răspunderea pentru acest lucru o poartă SUA şi marile puteri vest-europene, care au promovat independenţa Kosovo', subliniază analista rusă Elena Guskova. Potrivit expertei, albanezii din Macedonia, Muntenegru, Serbia de Sud şi chiar din Grecia intenţionează să reediteze scenariul kosovar: să organizeze atacuri armate asupra forţelor de menţinere a păcii şi populaţiei civile, să provoace ciocniri interetnice, să ceară intervenţia NATO şi UE şi, în cele din urmă, să-şi proclame independenţa, vizând unirea Kosovo cu Albania.A
