Zgonea cere reluarea de urgenţă în Parlament a dezbaterilor privind modificarea Codului Penal

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, şi liderilor grupurilor parlamentare, cerându-le să facă demersuri pentru reluarea odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, a dezbaterilor pe marginea modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală, având în vedere criticile aduse Parlamentului de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, relatează Agerpres.

Preşedinte executiv al PSD, partid ce a iniţiat multe din modificările controversate ale Codului Penal, Zgonea aminteşte că, în acest moment, la nivelul Comisiei juridice, sunt înregistrate o serie de proiecte de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală, dar şi multe decizii ale Curţii Constituţionale care aşteaptă să fie transpuse în legislaţie.

"Unele dintre aceste iniţiative legislative au fost caracterizate în ultimul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare ca fiind "originale", stârnind controverse la nivelul societăţii şi îngrijorări cu privire la limitarea capacităţii autorităţilor judiciare de a continua lupta împotriva corupţiei. De altfel, multe dintre aceste proiecte au primit deja aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

În acelaşi pachet, există însă şi iniţiative formulate de Guvernul României, prin intermediul Ministerului Justiţiei, care vizează armonizarea celor două Coduri în deplină concordanţă cu cerinţele şi nevoile sistemului judiciar. În acest sens, pentru clarificarea acestor chestiuni, vă propun reluarea cu celeritate - odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, a dezbaterilor pe marginea acestor teme de interes major, cu participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu - Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie", scrie preşedintele Camerei Deputaţilor.

Zgonea mai apreciază că stabilirea, în maximum zece zile, a unui calendar cu termene clare şi ferme, calendar care să fie prezentat în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi însuşit de către toate partidele politice parlamentare, va contribui "la accelerarea adoptării unui pachet legislativ coerent, în consens cu toţi actorii implicaţi şi cu respectarea deciziilor Curţii Constituţionale".

Preşedintele Camerei Deputaţilor s-a adresat, de asemenea, printr-o scrisoare, tuturor liderilor de grupuri parlamentare de la Cameră, reproşându-le lipsa consensului politic şi a dialogului, fapt ce a determinat ca multe dintre proiectele legislative vizând modificări ale celor două Coduri să fie blocate la nivelul comisiei, unele de mai bine de doi ani.

De asemenea, Zgonea le-a solicitat liderilor de grupuri să se implice pentru elaborarea "unui pachet legislativ coerent" pe care toate partidele să şi-l poată asuma în vederea adoptării rapide în plenul Camerei Deputaţilor, iar iniţiativele care nu vor întruni consensul să fie respinse definitiv.

"Ar fi un semnal clar şi puternic că Parlamentul este pe deplin angajat în continuarea reformelor necesare susţinerii activităţii justiţiei şi îndeplinirii obiectivului de ridicare, într-un timp rezonabil, a monitorizării Comisiei Europene la adresa României", încheie preşedintele Camerei Deputaţilor.

Reamintim că ultimul raport MCV pe ţară critică încercările parlamentului de modificare a codurilor penale:

"Unele modificări sunt inevitabile şi, în consultare cu sistemul judiciar, guvernul a propus modificări menite să remedieze problemele identificate încă din primăvara anului 2014. Cu toate acestea, modificările respective nu au fost încă adoptate de către Parlament. În acelaşi timp, Parlamentul a acordat o atenţie deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse (...) În timp ce unele dintre acestea pot fi caracterizate drept modificări 'originale', altele au fost adoptate de o cameră a Parlamentului şi au beneficiat de proceduri de urgenţă, în timp ce modificările propuse de Ministerul Justiţiei au trebuit să aştepte".

De asemenea, experţii europeni notează că parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituţii de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupţiei să îi trateze pe parlamentari ca pe oricare alţi cetăţeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective.

În anul 2015 în atenţia opiniei publice au intrat numeroase iniţiative puţin spus "originale" ale parlamentarilor, vizând modificarea codurilor penale. Printre cele mai criticate s-au numărat dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât aleşii ţării îşi vor putea angaja rudele la cabinetele parlamentare fără a mai risca vreo condamnare, interzicerea încătuşării politicienilor, arestul "preferenţial" la domiciliu (cu alte cuvinte, arestatul la domiciliu să poată alege unde stă), legea prin care primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene li se permite să facă parte din adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, fără să fie declaraţi incompatibili etc. Mare parte din aceste iniţiative au aparţinut PSD.