Von der Leyen supravieţuieşte votului de cenzură, dar se confruntă cu cereri de a inversa deriva spre dreapta a UE

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a supravieţuit unui vot de cenzură rar în Parlamentul European, dar se confruntă cu apeluri de a inversa deriva spre dreapta a politicilor UE, scrie Guardian.

Von der Leyen era de aşteptat să supravieţuiască cu uşurinţă votului de cenzură de joi, care, în teorie, ar fi putut declanşa căderea comisiei sale. În final, 175 de europarlamentari au votat pentru moţiune, 360 împotriva şi 18 s-au abţinut, la o prezenţă de 77% dintre cei 720 de membri ai Parlamentului.

Dar dezbaterea a scos la iveală nemulţumirile care mocneau în rândul europarlamentarilor de centru, de centru-stânga şi verzi, care au votat-o înapoi în funcţie mai puţin de un an în urmă, după alegerile care au adus naţionaliştilor de dreapta cele mai bune rezultate din istorie.

Moţiunea de cenzură – depusă de europarlamentarul român Gheorghe Piperea – se referea în mod aparent la refuzul lui von der Leyen de a face publice mesajele text schimbate cu directorul executiv al Pfizer în plină pandemie de Covid. Refuzul său de a divulga mesajele SMS a fost condamnat de cea mai înaltă instanţă a UE şi descris ca „administrare defectuoasă” de către un organism independent de supraveghere.

Moţiunea includea, de asemenea, critici la adresa fondurilor UE pentru redresare în urma pandemiei de Covid şi a temeiului juridic al unui fond de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, precum şi acuzaţii nefondate de interferenţă în recentele alegeri din Germania şi România.

Textul lui Piperea a obţinut sprijinul a 76 de naţionalişti şi extremişti cu opinii similare, depăşind pragul de 10 % necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi. Acest sprijin a fost consolidat în mod semnificativ în cadrul votului, când 175 de deputaţi europeni au votat în favoarea moţiunii sale, adică aproape 25% dintre membrii parlamentului, reflectând numărul record de naţionalişti şi deputaţi europeni de extremă dreapta aleşi în 2024.

În ciuda evitării unui număr mare de abţineri, mulţi europarlamentari au ales aparent să nu voteze. La scurt timp după moţiunea împotriva Ursulei von der Leyen, 636 de europarlamentari au participat la un vot separat, cu o prezenţă de 88%, ceea ce înseamnă că era foarte probabil că mulţi să fi fost prezenţi în sală, dar au refuzat să voteze.

Decizia de ultim moment a socialiştilor din Parlamentul European de a vota împotriva moţiunii, în loc să se abţină, a fost crucială pentru victoria lui von der Leyen. Deşi Socialiştii şi Democraţii (S&D), al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, au afirmat întotdeauna că deputaţii lor nu vor susţine o moţiune de extremă dreapta, mulţi dintre ei au cochetat cu ideea de a se abţine pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de ceea ce consideră a fi deriva spre dreapta a lui von der Leyen.

Von der Leyen nu a fost prezentă joi în sala din Strasbourg, participând în schimb la o conferinţă la Roma privind reconstrucţia Ucrainei. Într-o postare publicată la scurt timp după vot, în care nu a făcut referire la moţiune, ea şi-a exprimat mulţumirile: „Într-un moment de instabilitate şi imprevizibilitate la nivel mondial, UE are nevoie de forţă, viziune şi capacitate de acţiune”.

La începutul acestei săptămâni, ea a ridiculizat „afirmaţiile false privind amestecul în alegeri” şi încercările de „a rescrie istoria” cu privire la „modul în care Europa a reuşit să depăşească împreună o pandemie mondială”.

În cadrul unei dezbateri de luni, ea a prezentat moţiunea ca parte a „unei epoci de luptă între democraţie şi iliberalism”. Referindu-se la partidele extremiste „alimentate de conspiraţii, de la anti-vaccinişti la apologeţii lui Putin”, ea a spus: „Şi nu trebuie decât să vă uitaţi la unii dintre semnatarii acestei moţiuni pentru a înţelege ce vreau să spun”.

În culise, însă, colaboratorii săi se temeau că un număr mare de absenţe şi abţineri din partea grupurilor mainstream ar putea să-i afecteze poziţia în vot. Sophia Russack, politolog la Centrul pentru Studii Politice Europene, a declarat că abţinerea ar fi un semnal clar de dezacord cu modul ei de a face politică: „Deşi va supravieţui, asta este clar, este un caz interesant, deoarece nu are deloc legătură cu Pfizer. Este un război prin intermediari.”