Victorie uriaşă a cetăţenilor: Bloc construit ilegal, demolat pe cheltuiala dezvoltatorului

"Îndrăzneşte să crezi! Corupţia poate fi învinsă", transmite o bucureşteancă tenace care, după câţiva ani de procese, a reuşit ceea ce nimeni n-a mai reuşit în Capitală: să oblige un dezvoltator să-şi dărâme clădirea construită ilegal. Această victorie creează un precedent extrem de important într-un Bucureşti sufocat de clădiri ridicate ilegal.
Blocul a cărui demolare au obţinut-o cetăţenii din Giurgiului 164
Blocul a cărui demolare au obţinut-o cetăţenii din Giurgiului 164 (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Locuitorii din şoseaua Giurgiului 164, sector 4, Bucureşti au obţinut o victorie care crează un precedent important în Capitală: demolarea unui bloc construit ilegal, pe cheltuiala dezvoltatorului.

Construcţia clădirii ce se demolează azi - un imobil cu 4 etaje- a început acum 6 ani. Bocul s-a ridicat cu încălcarea flagrantă a normelor de urbanism chiar lângă geamurile vecinilor. Nemulţumiţi că sunt lăsaţi fără lumină în case, oamenii s-au adresat instanţei şi, după câţiva ani de procese, au reuşit ceea ce Bucureştiul n-a mai văzut până acum, deşi e plin de clădiri construite ilegal: să-l oblige pe constructor să îşi pună clădirea jos pe cheltuiala lui.

Demolarea începută recent urmează să se finalizeze în martie anul viitor şi se datorează exclusiv locuitorilor din zonă care s-au zbătut ani de zile prin tribunale pentru a obţine această victorie. Pas cu pas, în urma mai multor procese oamenii au reuşit să demonstreze că dezvoltatorul a încălcat autorizaţia de construire dar şi că primăria a eliberat-o fără să respecte normele în domeniu. Încununarea eforturilor lor a fost obţinerea unei sentinţe definitive în care se dispunea demolarea clădirii pe cheltuiala dezvoltatorului.

"O să îl executăm silit (pe dezvoltator), o să mergem la executorul judecătoresc şi dacă nu demolează, vom deschide altă acţiune să demoleze Primăria", declarat, pentru Epoch Times, dna Luminiţa Şandru, cea care a iniţiat procesul, în mai 2017, după obţinerea hotărârii definitive în instanţă.

Contactată de Epoch Times acum, după ce demolarea a început, Luminiţa Şandru declara:

"Sinceră să fiu, am un sentiment de tristeţe, dacă am ajuns să ne bucurăm pentru NORMALITATE. Sunt copleşită de sentimente de furie, că trebuie să ne luptăm cu autorităţile prin Instanţe, în loc să-şi facă datoria cei pe care i-am desemnat să ne apere drepturile. Sper să fie un început, să intrăm în normalitate".

Şi dacă tot vorbeşte doamna Şandru de normalitate, trebuie precizat că demolarea blocului din Giurgiului creează un precedent cu totul special, de natură să-i facă pe cei ce construiesc ilegal să se gândească bine înainte de a o face, căci, iată, s-a demonstrat că dacă au perseverenţă, cetăţenii îi pot obliga să îşi dea clădirile ilegale jos.

De partea sa, proprietarul clădirii, Silviu Bălţăteanu anunţă că, după ce îşi va demola locul, va da în judecată Primăria Sector 5 care i-a dat autorizaţia de construire anulată ulterior de instanţă pentru a-şi recupera costurile demolării, estimate la 70.000 de euro. De asemenea, omul susţine că va cere autorizaţie de construire pentru un alt bloc, unul cu 2 etaje de data aceasta, relatează Protv.

"Instanţa s-a pronunţat că autorizaţia este dată nelegal. Eu nu ştiu ce înseamnă nelegală. Avocaţii mei cât şi instanţa spun că culpa este comună. Problema este că eu nu văd unde este culpa mea odată ce mă duc cu un act la primărie şi spun că vreau să construiesc 20-12 etaje şi ei pot spune „poţi să construieşti 2 sau 3”. Eu construiesc cât mi-au dat în autorizaţie: patru etaje. Unde este culpa mea comună?”, a declarat Bălţăteanu pentru Pro TV.

Merită precizat că pe numele lui Bălţăteanu există şi un dosar de urmărire penală pentru continuarea executării lucrărilor după ce în 2012 Inspectoratul de Stat în Construcţii dispusese oprirea lor. În acelaşi dosar mai sunt cercetate şi două foste angajate ale Primăriei Sectorului 5, pentru abuz în serviciu. Meritul pentru acest dosar le revine tot locatarilor care au depus zeci de sesizări şi au iniţiat acţiuni în instanţă.

Istoric

Circa 200 de familii ce locuiesc în cvartalul din Giurgiului 164 s-au trezit acum ani de zile că viaţa li se transformă într-un coşmar după ce zona în care sunt amplasate blocurile lor a fost împărţită arbitrar între sectoarele 4 şi 5, iar pe spaţiul verde din jurul blocurilor lor, varii investitori, printre care şi Silviu Bălţăteanu, au început să ridice blocuri de locuinţe, să crească găini, gâşte şi porci, în tot acest timp autorităţile locale pasându-i pe cetăţenii exasperaţi şi disperaţi de la una la alta.

Merită precizat că în 2014, când oamenii au avut "îndrăzneala" să îl dea în judecată pe Bălţăteanu care-şi ridica al doilea bloc lângă geamurile lor (cel ce se demolează acum), afaceristul a adus în clădirea pe care o avea în construcţie, o ceată de rromi. Aceştia au făcut grătare, au ars pet-uri şi au pus manele până la ora patru din noapte, spre exasperarea oamenilor, dispărând din zonă abia după căderea frigului. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

În aprilie 2016, după doi ani de procese, cetăţenii au obţinut demolarea clădirii care le făcuse viaţa un iad. În mai 2017, hotărârea a devenit definitivă, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti iar cetăţeni au reuşit să-l oblige pe Bălţăteanu, punându-i sechestru pe bunuri, să-şi dea jos clădirea.

Coşmarul locuitorilor din Giurgiului a început însă înaintea poveştii cu Bălţăteanu, mai exact de la retrocedarea a 10.500 mp (terenuri ce reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri) de către cunoscutul revoluţionar Romeo Raicu, la vremea respectivă Secretar General la Prefectura Bucureşti, ulterior devenit consilier din partea P.N.L la Sectorul 4.

Cei 10.500 de mp reprezentând spaţiul verde dintre blocurile de pe Şos. Giurgiului au fost retrocedaţi nu printr-o hotărâre a comisiei Municipiului Bucureşti de aplicare a fondului funciar nr. 18/1991, aşa cum prevede legea, ci printr-un ordin al prefectului, conform articolului 36 aliniatul ultim din legea nr. 18/1991, republicată. Terenul retrocedat este împărţit în mai multe loturi, care reprezintă toate spaţiile verzi dintre blocuri.

Terenurile apar în registrul spaţiilor verzi ca "spaţii verzi aferente condominiului de locuit", iar ordonanţa 195/2005 completată cu ordonanţa 114/2007 prevede, la articolul 171, că schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, indiferent că figurează sau nu ca atare în documentaţiile urbanistice, este interzisă indiferent de regimul juridic al acestora. Mai mult decât atât, legea 24/2007 completează categoriile de spaţii verzi, incluzând în acestea spaţiile verzi dintre blocuri.

Cu toate acestea, legea nu a contat, diferiţi investitori începând să ridice în curtea de pe Şoseaua Giurgiului 164 blocuri de locuinţe. Cum cele două Primării de sector (de altfel, emitente ale autorizaţiilor de construire în baza cărora investitorii au construit pe spaţiul verde) nu au făcut nimic pentru a rezolva situaţia, cetăţenii s-au adresat instanţei, Tribunalul Bucureşti dispunând, prin decizia 6904/19.10.2015, că terenurile aferente cartierului rezidenţial sunt incluse în limita Sectorului 4. Cu toate acestea, Primăria Sector 5 nu s-a jenat să dea o nouă autorizaţie pe spaţiul din sector 4. Dar aceasta este altă poveste, despre care puteţi citi aici.

Vă invităm să urmăriţi şi materialul video.