Viaţa pe Marte descoperită acum 36 de ani?

Sol marţian transmis de ESA, iulie 2008
Sol marţian transmis de ESA, iulie 2008 (ESA via Getty Images)

Semne de viaţă extraterestră au fost găsite în mostrele de sol marţian colectate de sondele Viking în 1976, după cum arată un nou studiu publicat, la sfârşitul lunii trecute, în Internaţional Journal of Aeronautical and Space Science.

Scopul misiuni NASA pe Marte a fost unul complex. Pe lângă descrierea structurii şi compoziţiei atmosferei şi suprafeţei planetei, trebuiau căutate şi urme de materie organică. În acest sens, sondele gemene, Viking 1 şi 2, au colectat probe de sol, ce în urma analizelor geochimice, de la aceea vreme, s-a dovedit că ar conţine clorometan şi diclorometan, substanţe produse de anumite categorii de microbi.

Interesul iniţial a fost mare, în anii care au urmat descoperirii propunându-se zeci de ipoteze şi teorii. Nici una nu a fost însă confirmată şi rezultatele au întârziat să apară. În lipsa unei explicaţii generale a fenomenului, solul a fost considerat contaminat de lichidul de curăţare folosit la pregătirea experimentului şi chestiunea a fost uitată.

Redeschiderea ei a venit în urma expediţiei navetei Phoenix pe planeta Marte, din 2008. Descoperirea în sol a unor săruri perclorate a determinat pe mai mulţi oameni de ştiinţă să reevalueze mostrele. Concluzia la care au ajuns a surprins pe mulţi: solul ar conţine materie organică biologică. În plus, experimentul iniţial ar fi fost efectuat defectuos, din cauza datelor incomplete de la aceea vreme.

„Pe baza a ceea ce am făcut până acum, aş spune că sunt 99% sigur că există viaţă acolo” a declarat Joseph D Miller, profesor asociat la Institutul Keck al Universităţii din California de Sud, citat de Discovery News.

El a adăugat: „Pentru a parafraza un vechi proverb, dacă arată că un microb şi se comportă ca un microb, atunci probabil este un microb.”

În retestarea solului marţian, metoda aleasă a fost una nouă, de calcul al complexităţii matematice. S-a ţinut cont de şapte indici diferiţi. Cinci au arătat, cu o eroare de sub 1%, o complexitate specifică structurilor biologice. La celelalte două, diferenţele nu au fost destul de semnificative pentru a se lua o decizie clară. Studiul mai relatează că nu au existat cazuri fals pozitive sau rezultate ambigue.

Motivul pentru care acum 36 de ani nu s-a ajuns la aceleaşi concluzii ar fi fost prezenţa nedetectată a unui superoxidant, percloratul descoperit de sonda Phoenix, care ar fi distrus materia biologică când solul a fost testat.

Astăzi, este un fapt cunoscut că molecule organice primare se pot găsi în meteoriţi, având origini non-biologice. De aceea, o parte din oamenii de ştiinţă nu cred că s-a demonstrat efectiv existenţa vieţii pe Marte, în trecut sau în prezent.

„Găsirea de materie organică nu este o dovadă de viaţă sau o dovadă de viaţă în trecut. Este doar o dovadă pentru materie organică.” a comentat Christopher McKay de la Centrul de Cercetare Ames al NASA, citat de Discovery News.

De altfel, autorii studiului pornesc de la mai multe premise controversate. Prezenţa metanului în atmosfera marţiană, ca urmare a unor microorganisme care l-ar produce, asemănătoare cu cele de pe Pământ, este una dintre acestea. Prezenţa apei îngheţate de sub suprafaţa planetei Marte este o altă. Fără aceste ipoteze, concluziile pierd din importanţă.

În mod sigur, deocamdată, nivelul cunoaşterii planetei Marte este scăzut. Alte misiuni viitoare, cum este ceea de anul acesta a sondei Curiosity, ar putea confirma sau infirma multe din teoriile existente.

În lumina acestui nou studiu, interesul pentru planeta roşie nu poate decât să crească.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință