“Unfriending”-ul de pe Facebook declasează consecinţe în viaţa reală
Utilizatorii de Facebook care decid să înlăture din lista lor de prieteni (unfriending) pe cineva anume ar putea declanşa o serie se consecinţe în viaţa reală ce merg dincolo de spaţiul cibernetic, conform unui nou studiu publicat de Universitatea din Colorado, Denver.
Bazat pe 582 de răspunsuri strânse prin intermediul Twitter-ului, studiul a descoperit că 40% dintre oameni vor evita în viaţa reală pe cei care rup prieteniile cu ei pe Facebook. Jumătate dintre respondenţi au spus că nu vor evita persoana, şi cei 10% rămaşi nu au fost siguri.
Sondajul a descoperit că mai multe femei decât bărbaţi vor evita contactul cu persoana care a rupt prietenia online. Acel lucru a surprins cercetătorii, care nu au reuşit să găsească motivele din spatele acestei diferenţe existente între cele două sexe.
Website-urile de socializare au deschis un nou capitol în relaţiile umane. În trecut, crearea unei prietenii implica comunicare şi interacţiune fizică între diversele persoane; prietenii reprezentau o parte fizică din cercul social al fiecăruia dintre noi.
Site-uri precum Facebook permit utilizatorilor să devină prieteni cu oameni pe care nu i-au întâlnit niciodată şi pe care s-ar putea să nu îi întâlnească personal niciodată.
În octombrie 2012, Facebook a depăşit cifra de 1 miliard de utilizatori.
Website-urile de social media au schimbat de asemenea dinamica comunicării interpersonale. Dialogul tradiţional faţă în faţă a făcut loc interacţiunilor mai rapide pe Internet care au propriul lor set de reguli, propriul limbaj şi chiar etichetă – numită “netichetă.”
“Oamenii cred că reţelele sociale sunt doar pentru distracţie”, a declarat autorul studiului Christopher Sibona, student doctorand la Facultatea de Afaceri din cadrul Universităţii din Colorado, Denver. “Dar, de fapt, ceea ce faci pe acele website-uri poate avea consecinţe în lumea reală.”
Sibona a descoperit că existau 6 factori care preziceau dacă cineva ar evita o persoană care a anulat prietenia online cu ei.
- Dacă persoana a discutat evenimentul după ce s-a întâmplat
- Dacă răspunsul emoţional la ruperea prieteniei a fost extrem de negativ
- Dacă persoana a cărei prietenie a fost anulată consideră că acţiunea s-a datorat comportamentului offline (în afara Internetului)
- Distanţa geografică dintre cele două persoane – dacă ei locuiesc aproape unul de celălalt şi dacă există şansa unui contact fizic
- Dacă relaţia tulburată a fost discutată înaintea ruperii prieteniei
- Cât de mult a apreciat relaţia persoana în cauză înainte de anularea prieteniei.
Cei care au considerat că ruperea prieteniei a fost o pedeapsă pentru un comportament greşit în afara Internetului de asemenea au tins să evite contactul cu cel care a rupt prietenia online.
Comparat cu relaţiile în viaţa reală, costul menţinerii relaţiilor online este extrem de scăzut, conform lui Sibona. “În lumea reală trebuie să vorbeşti cu oamenii, să mergi să te întâlneşti cu ei pentru a menţine relaţiile personale. Nu este însă cazul relaţiilor online.”
Sibona subliniază de asemenea că prieteniile din viaţa reală deseori se sfârşesc atunci când oamenii se distanţează. Totuşi, o prietenie online se poate stinge brusc când un prieten declară unilateral că prietenia s-a terminat.
“Din moment ce se realizează online, există un sentiment de nerealitate în privinţa sa, dar de fapt există consecinţe în viaţa reală”, a declarat Sibona. “Încă încercăm, ca societate, să ne dăm seama cum să abordăm elementele mediei sociale. Eticheta este diferită şi deseori destul de rigidă.”
În 2010, Sibona a realizat un alt studiu pe tema Facebook-ului în care a examinat de ce oamenii îşi pierd prieteniile pe Facebook. El a descoperit 4 motive principale pentru aceasta:
- Postări dese şi neimportante
- Polarizarea postărilor de obicei despre politică sau religie
- Postări necorespunzătoare ce implică remarci rasiste şi cu conţinut sexual
- Postări plictisitoare din viaţa de zi cu zi despre copii, alimente, partenerul sau partenera de viaţă etc.
Conform lui Sibona, cercetările trecute arată că persoanele care au fost înlăturate dintr-un grup de prieteni experimentează o dispoziţie mai mică, un sentiment redus de apartenenţă, senzaţia pierderii controlului şi o părere mai proastă despre sine.
“Oamenii care îşi pierde prietenia ar putea înfrunta efecte psihologice similare, deoarece acest proces ar putea fi văzut că o formă de excludere socială”, a declarat Sibona.
