Unele consecinte ale schimbarii climatice

Un lac din gheata topita este vazut sub un ghetar la est de Kangerlussuaq, Groenlanda, septembrie 2007. Savantii considera ca Groenlanda, cu calotele sale glaciare in curs de topire si ghetarii pe cale de disparitie, este un termometru corect al incalzirii globale.
Un lac din gheata topita este vazut sub un ghetar la est de Kangerlussuaq, Groenlanda, septembrie 2007. Savantii considera ca Groenlanda, cu calotele sale glaciare in curs de topire si ghetarii pe cale de disparitie, este un termometru corect al incalzirii globale. (Uriel Sinai / Getty Images)

NEW YORK – Daca ar fi ca solutiile pentru schimbarea climatului sa treaca dincolo de panourile de analiza si prin camerele guvernamentale, problema mediului ar trebui tradusa in dolari si centi.

Cat de mult vor costa actiunile pentru o schimbare a climatului? Cat de mult va costa sa NU se faca nimic in privinta schimbarii climatului? Sa fie oare serviciul de control si siguranta o investitie fara valoare, deoarece lumea a trecut de pragul reparatiilor? Ce anume ar trebui subventionat? Ce anume ar trebui taxat?

Frank Ackerman de la Institutul pentru Mediu din Stockholm (IMS) estimeaza ca curatarea fiecarei tone de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera prin folosirea vreunei metode din cele larg discutate in comunitatea stiintifica ar costa intre 150 si 500 de dolari.

La Conferinta asupra Consecintelor Schimbarii Climatului, care a avut loc in urma cu cateva zile la Scoala Noua pentru Cercetare Sociala din New York, Ackerman a comparat costul acestei curatari cu “costul social al carbonului” – costul de a NU curata sau de a preveni alte emisii de carbon.

Guvernul american estimeaza ca costul social al unei tone de CO2 este de 21$. Ackerman afirma ca aceasta cifra se afla la cea mai mica limita a spectrului estimarilor costului social. In functie de metoda folosita pentru a obtine costul social al carbonului, acest cost poate varia de la 6 pana la 893 de dolari pe tona.

Cifra de 6 dolari, sustine Ackerman, este bazata pe un model care include o greseala critica de algebra. Acest model este unul dintre cele 3 modele pe care guvernul le-a folosit pentru a ajunge la media de 21%. Ackerman sustine ca 28% este realmente punctul cel mai scazut pe care costul l-ar putea atinge in mod rezonabil.

In centrul acestor cifre diferite se afla o dezbatere filozofica in randul economistilor.

Pentru a determina valorile economice viitoare, in ecuatie sunt introdusi unii factori abstracti – de ex. daca generatiile viitoare vor fi sau nu tratate in mod tot atat de important precum generatia curenta.

Economistul William Nordhaus de la Universitatea Yale explica acest factor:

“Primul parametru este perioada taxei de scont ... care se refera la reducerea ‘utilitatii’ viitoare sau a ajutorului social viitor (nu asupra bunurilor viitoare). Masoara importanta relativa in deciziile luate de societate in privinta ajutorului social al generatiilor viitoare relativ la cel al generatiei curente”, scrie Nordhaus.

Estimarile mai apropiate de capatul spectrului de 893 dolari trateaza ajutorul social al generatiilor viitoare ca fiind la fel de important precum cel al generatiei curente. Estimarile mai apropiate de 28 de dolari privesc ajutorul social al generatiei curente ca fiind mai important.

Nordhaus scrie, totusi, ca ratele si cifrele folosite pentru a ajunge la estimarea costului mai inalt difera mult de datele pietei actuale si sunt “vag justificate de estimarile probabilitatii disparitiei rasei umane”.

Economistii care estimeaza costul social al carbonului ca fiind ridicat considera necesara urgentarea luarii de masuri impotriva schimbarii climatului.

La limita

“Exista o lipsa fundamentala de conexiune aici”, a declarat Ackerman. “Stiinta climatului, asa cum am auzit in aceasta dimineata, sustine ca noi trebuie sa raspundem imediat la amenintarile pe care le infrunta”.

La aceeasi conferinta, profesorul de geostiinta Klaus Keller de la Universitatea de Stat Penn a descris un punct critic pe care savantii vor fi probabil incapabili sa il detecteze pana cand va fi prea tarziu. El a sugerat astfel sa se ia masuri imediate.

Keller a folosit un pahar cu apa pentru a ilustra punctul sau de vedere. In timp ce impingea paharul de-a lungul mesei, el a declarat ca este la fel precum o actiune umana de a crea schimbarea climatica. Efectele sunt treptate, incete si constante. Dar, de indata de paharul ajunge la marginea mesei va urma o prabusire imediata si ireversibila.

Peter Schlosser, profesor de stiinta a mediului si pamantului la Universitatea Columbia, a recunoscut ca este greu de spus daca noi am rasturnat deja paharul de pe masa.

In studiul sau asupra ghetii de la Marea Arctica, el a observat cum gheata se topeste incet timp de peste un deceniu. Little a realizat ce s-ar putea intampla cu declansarea unei veri extrem de calduroase. In 2007, “noi am privit cu disperare cum calota glaciara s-a subtiat atat de mult incat aproape ca a ajuns la Polul Nord”.

“S-ar putea ca acest lucru sa nu fie atat de vizibil in unele cazuri”, a avertizat Schlosser.

Taxe si subventii

Pentru a insufla un simt al urgentei acolo unde nu reusesc sa o faca amenintarile legate de impactul asupra mediului, James E. Hansen, proeminent cercetator in schimbarea climatului si director al Institutului Goddard de la NASA pentru Stiinta Spatiului, a sugerat o “simpla taxa pe carbon”.

Suedia a aplicat o taxa pe emisiile de carbon in 1991, care in prezent este de 150 de dolari pe tona de carbon. Taxa nu se aplica la combustibilii utilizati pentru a genera electricitate sau asupra resurselor regenerabile, si a avut un succes destul de mare, conform comisarului Uniunii Europene Artur Runge-Metzger, care conduce o Strategie Interna si a Climatului.

In Europa, taxa pe carbon nu este raspandita dar benzina este puternic taxata. Hansen a criticat ceea ce el spune ca este un pret nefiresc de scazut la combustibilii fosili in Statele Unite.

“In unele cazuri ele [companiile de combustibili fosili] sunt chiar subventionate si subventiile indirecte sunt enorme!” a declarat Hansen. El a listat unele dintre “subventiile indirecte” ca si costuri militare pentru a proteja liniile de furnizare si costurile de intretinere a sanatatii pentru milioane de oameni care se imbolnavesc sau mor anual in urma poluarii legate de combustibilii fosili.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință