Un coridor M. Neagră-Caspica ar fi facilitat de o cooperare între porturile Constanţa-Turkmenbashi

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat relevanţa cooperării dintre porturile Constanţa şi Turkmenbashi în vederea creării unui coridor de cooperare interregional Marea Neagră – Marea Caspică, într-o rundă de consultări bilaterale cu prim-adjunctul ministrului turkmen de externe, Vepa Hajiev.

În cadrul consultărilor, purtate la Aşgabat, secretarul de stat Bogdan Aurescu şi prim-adjunctul ministrului de externe al Turkmenistanului au abordat şi aspecte privind cooperarea economică şi în domeniul energetic.

Pe lângă necesitatea dezvoltării cooperării în domeniul energetic (în acest sens fiind salutată reuniunea din luna noiembrie 2011 de la Bucureşti a Grupului de lucru bilateral pe probleme de energie), părţile au convenit asupra importanţei creării unui Grup de lucru similar în domeniul transporturilor.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat, în context, relevanţa cooperării dintre porturile Constanţa şi Turkmenbashi în vederea creării unui coridor de cooperare interregional Marea Neagră – Marea Caspică.

De asemenea, oficialul român a exprimat sprijinul României privind materializarea coridorului transcaspic pentru transportul gazelor naturale din Bazinul Mării Caspice către Europa.

Acest coridor ar putea ajuta la materializarea gazoductului Nabucco.

În acelaşi timp, partea română a evidenţiat, cu exemple concrete, interesul companiilor româneşti de sporire a prezenţei pe piaţa turkmenă, în domenii precum: energetic - petrol, gaze naturale, energie electrică; construcţii, IT, mobilă, managementul frontierelor şi al resurselor de apă.

În cadrul consultărilor, desfăşurate într-o atmosferă foarte deschisă şi orientată spre atingerea de rezultate concrete, au fost abordate şi aspecte privind aprofundarea dialogului politic bilateral la nivel înalt, guvernamental şi parlamentar, inclusiv prin extinderea cooperării bilaterale sectoriale. Un accent deosebit a fost acordat necesităţii implementării deciziilor la nivel înalt rezultate în urma vizitei la Bucureşti a preşedintelui turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov, din 11-13 mai 2011.

De asemenea, au fost abordate şi aspecte privind relaţiile în plan cultural-educaţional, precum şi elemente de interes reciproc de pe agenda europeană, regională şi internaţională. Partea turkmenă a mulţumit pentru bursele acordate, anual, de statul român tinerilor din Turkmenistan.

Pe agenda întrevederii s-a aflat, de asemenea, problematica regională, cu accent asupra Regiunii Extinse a Mării Negre şi a Strategiei UE pentru Dunăre, de natură să influenţeze pozitiv şi cooperarea în regiunea Mării Negre. Demnitarul român a încurajat partea turkmenă să folosească oportunităţile oferite de implementarea Strategiei UE pentru Dunăre.

Totodată, a fost reliefată şi colaborarea în cadrul organismelor internaţionale, cei doi oficiali trecând în revistă cooperarea româno-turkmenă foarte bună existentă în prezent, în cadrul ONU. Cele două părţi au convenit să conlucreze în cadrul OSCE pentru promovarea securităţii energetice şi consolidarea dimensiunii economice a organizaţiei.

Aceasta este a doua rundă de consultări politice bilaterale româno-turkmene - prima s-a desfăşurat la Bucureşti, în ianuarie - la acest nivel, care se organizează în baza Protocolului de colaborare între MAE al României şi MAE al Turkmenistanului, semnat la Bucureşti, la 16 iulie 2008, precum şi în aplicarea Declaraţiei Comune a preşedinţilor României şi Turkmenistanului, semnată la Aşgabat, la 22 iulie 2009.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a fost primit, în deschiderea rundei de consultări de la Aşgabat, de Rashid Meredov, vice-prim-ministru şi ministrul afacerilor externe al Turkmenistanului, în cursul întrevederii fiind subliniată prioritatea pe care părţile o acordă dezvoltării relaţiei politice de parteneriat dintre cele două ţări.

Oficialul român a subliniat necesitatea convenirii, până la sfârşitul acestui an, a textului Planului de acţiuni pentru implementarea Declaraţiei comune a preşedintelui României şi a preşedintelui Turkmenistanului, ministrul afacerilor externe turkmen împărtăşind calendarul propus.

Trebuie să fac publică satisfacţia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic.

Programul vizitei secretarului de stat Bogdan Aurescu la Aşgabat a mai cuprins şi susţinerea, în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale de pe lângă Ministerul de Externe al Turkmenistanului, a unei prelegeri cu tema "Experienţa românească în domeniul delimitărilor maritime".

Preşedintele Băsescu a fost în vizită oficială la Aşhabad în 22 iulie 2009, însoţit de miniştrii de externe şi al economiei de atunci, Cristian Diaconescu şi respectiv Adriean Videanu, dar şi de directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, şi directorul general al Romgaz Mediaş, Marcel Piteiu.

În mai 2011, preşedintele turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov, a fost, la rândul său, în vizită în România, a doua efectuată în ţara noastră în decurs de trei ani. Cu această ocazie, preşedintele Traian Băsescu spunea că proiectul Nabucco este "viabil" atâta timp cât parteneri sunt Azerbaidjan şi Turkmenistan şi a subliniat sprijinul României pentru solicitările Turkmenistanului în raport cu UE.

"Trebuie să fac publică satisfacţia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetică a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. În acelaşi timp însă considerăm absolut corectă solicitarea expresă a Turkmenistanului de angajare în aceste proiecte bazată pe două elemente fundamentale: un acord politic între UE şi Turkmenistan şi constituirea unui consorţiu în vederea realizării conductei pe sub Caspica între Turkmenistan şi Azerbaidjan", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a subliniat că nu trebuie să existe "niciun dubiu" în privinţa susţinerii de către România a poziţiei Turkmenistanului, ca înainte de realizarea consorţiului care să facă posibil transportul gazului între Turkmenistan şi Azerbaidjan "trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai înalt nivel pentru a da garanţii că gazul va fi solicitat şi cumpărat".

"Aş aprecia că proiectul Nabucco este un proiect viabil, atâta timp cât parteneri în acest proiect vor fi Azerbaidjan şi Turkmenistan", a conchis Băsescu.

La rândul său, ministrul turkmen de externe dădea asigurări, în mai, că România este privită la Aşgabat "ca un prieten foarte apropiat, o ţară cu care se colaborează foarte bine pe relaţia bilaterală, dar şi ca o trambulină a Turkmenistanului către Europa".

Între timp, Comisia Europeană a fost mandatată în vederea negocierii unui acord referitor la cadrul legal cu Azerbaijan şi Turkmenistan, pentru un gazoduct Trans-Caspic, demers salutat în urmă cu două săptămâni de consorţiul Nabucco.

Turkmenistanul, fostă republică sovietică, se află între Marea Caspică, Afganistan, Iran, Kazahstan şi Uzbekistan şi deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

Fiind foarte dependent de reţelele gaz ale Rusiei, Turkmenistanul vinde marea parte a gazului său către Rusia, dar între cele două ţări au apărut tensiuni în ultimii ani. Preşedintele Gurbangulî Berdîmuhamedov a anunţat în 2009 că Turkmenistanul este dispus să se asocieze la proiectul de gazoduct european Nabucco, concurent al gazoductului rusesc South Stream, şi să aprovizioneze conducta cu gaz.

Într-o telegramă diplomatică publicată de WikiLeaks, datând de anul trecut, ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, nota că, în afară de Georgia şi Azerbaidjan, România a avut discuţii preliminare cu Turkmenistanul despre conceptul AGRI şi credea că turkmenii vor fi interesaţi, dacă proiectul demarează. Prin proiectul AGRI - interconectorul dintre Azerbaidjan-Georgia şi România - Bucureştiul aspiră să devină un nod energetic regional reţinând o parte din LNG pentru consumul intern şi exportând restul către alte părţi ale Europei, considera ambasadorul. El relata în telegramă despre o discuţie avută cu secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, care a cerut sprijin american pentru iniţiativa AGRI. Ambasada americană aprecia în respectiva telegramă că AGRI ar putea concura cu Nabucco.