UE respinge revendicările israeliene asupra Înălţimilor Golan şi a altor teritorii ocupate

Federica Mogherini
Federica Mogherini (Epoch Times România)

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, a exprimat din nou dezaprobarea blocului cu privire la revendicările Tel Aviv-ului privind suveranitatea asupra regiunii siriene Înălţimile Golan şi a altor teritorii ocupate de Israel.

Luând cuvântul la o sesiune plenară a Parlamentului European, marţi, în oraşul francez Strasbourg, Mogherini a subliniat faptul că poziţia UE asupra statutului Înălţimilor Golan “nu s-a schimbat”.

“UE are o poziţie foarte simplă şi clară. UE nu recunoaşte suveranitatea israeliană asupra niciunuia dintre teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967, [poziţie care este] în conformitate cu dreptul internaţional şi rezoluţiile 242 şi 497 ale Consiliului de Securitate al ONU. Şi acest lucru se aplică şi în cazul Înălţimilor Golan”, a susţinut Mogherini.

De asemenea, Mogherini a notat că a emis deja o declaraţie în numele tuturor celor 28 de state membre şi a clarificat poziţia asupra Înălţimilor Golan.

În plus, a mai precizat Mogherini, cei cinci membri UE ai Consiliului de Securitate al ONU – adică, Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia şi Polonia – au exprimat poziţia comună a blocului privind Golan.

Israelul a confiscat Înălţimile Golan de la Siria în etapele finale ale Războiului de şase zile din 1967 cu ţările arabe, când regimul din Tel Aviv a ocupat teritoriile palestiniene Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

În 1981, Tel Aviv a anexat unilateral Înălţimile Golan, acţiune ce nu a fost recunoscută pe plan internaţional.

Siria a reafirmat în repetate rânduri suveranitatea asupra Înălţimilor Golan, menţionând că teritoriul trebuie să fie în întregime sub controlul său.

În 25 martie, preşedintele american Donald Trump a semnat un decret privind recunoaşterea “suveranităţii” israeliene asupra Golan.

Trump a luat decizia la un an după ce administraţia SUA a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului şi a mutat ambasada Washingtonului din Tel Aviv în oraşul palestinian ocupat.

Încurajat de agenda administraţiei Trump cu privire la palestinieni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat înaintea alegerilor recente din Israel că, în cazul realegerii sale, va anexa coloniile evreieşti construite în Cisiordania. Şi Netanyahu a obţinut încă un mandat în funcţia de premier.

“Nu va exista niciun stat palestinian, nu cel despre care discută oamenii. Nu se va întâmpla”, susţinea Netanyahu într-un interviu acordat înaintea alegerilor.

În discursul său din Strasbourg, Mogherini s-a plâns că activităţile de construire a coloniilor evreieşti în teritoriile palestiniene ocupate erodează orice perspectivă a încheierii unei soluţii cu două state.

După un anunţ recent al Israelului cu privire la construirea a 4.600 de noi unităţi, UE a subliniat că “întreaga activitate de colonizare este ilegală conform dreptului internaţional, iar respectivele colonii corodează viabilitatea soluţiei cu două state”, a susţinut aceasta, avertizând în acelaşi timp că abandonarea acestei soluţii va aduce şi mai mult haos, nu doar în teritoriile ocupate, ci şi în întregul Orient Mijlociu.

În ultimele luni, Israelul şi-a intensificat activităţile de construire a coloniilor în teritoriile palestiniene, sfidând rezoluţia 2334 a Consiliului de Securitate al ONU. Aproximativ 600.000 de israelieni locuiesc în cele peste 230 de colonii construite în respectivele teritorii de la ocuparea lor în 1967.