Trump anunţă că va desfăşura trupe armate în Washington, promite să zdrobească revoltele în toată ţara

Sectie de poliţie incendiată în Minneapolis, după proteste generate de uciderea unui bărbat de culoare de către un ofiţer de poliţie
Sectie de poliţie incendiată în Minneapolis, după proteste generate de uciderea unui bărbat de culoare de către un ofiţer de poliţie (Kerem Yucel/AFP via Getty Images)

Preşedintele Donald Trump a anunţat luni după-amiază că dislocă personal militar împreună cu alte active federale pentru a opri revoltele violente din Washington.

„În timp ce vorbim, trimit mii de soldaţi puternic înarmaţi, personal militar şi ofiţeri de menţinere a ordinii pentru a opri revolta, jefuirea, vandalizarea, atentatele şi distrugerea bunurilor”, a anunţat Trump în cadrul unei conferinţe de presă.

Trump a numit duminică seară violenţa din capitala naţiunii „o ruşine”. El a spus că va aplica stare de urgenţă de la 7 p.m. seara.

„Nu trebuie să cedăm niciodată furiei sau urii. Dacă domnesc răutatea sau violenţa, atunci niciunul dintre noi nu este liber”, a declarat el.

Preşedintele a mai spus că recomandă cu tărie ca guvernatorii să desfăşoare Garda Naţională în statele lor.

„Primarii şi guvernatorii trebuie să stabilească o prezenţă copleşitoare a forţelor de ordine până la stingerea violenţei”, a spus acesta. „Dacă un oraş sau un stat refuză să ia măsurile necesare pentru apărarea vieţii şi a proprietăţii rezidenţilor săi, atunci voi desfăşura armata SUA şi voi rezolva rapid problema pentru ei”.

După adresarea sa, Trump a vizitat Biserica Episcopală Sf. Ioan, un reper istoric şi naţional situat vizavi de Casa Albă, cunoscută sub numele de „Biserica preşedinţilor”, care a suferit pagube după ce a fost incendiată de către demonstranţi duminică seara.

„Avem cea mai grozavă ţară din lume”, a spus Trump în timp ce stătea în faţa bisericii vechi de 204 de ani. „O s-o păstrăm în siguranţă.”

Secretarul de presă al Casei Albe, Kayleigh McEnany, a declarat luni că administraţia fondează un punct central de comandă care să coordoneze cu statele răspunsul la violenţa din ce în ce mai mare.

La plan vor participa Şeful Marelui Stat Major, gen. Mark Milley, secretarul apărării, Mark Esper, şi procurorul general William Barr.

Moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare, survenită în timpul arestului operat de un ofiţer de poliţie din Minneapolis, care i-a pus victimei genunchiul pe gât timp de aproape nouă minute pentru a-l imobiliza, săptămâna trecută, a provocat revolte la scara naţională.

Protestele iniţial paşnice, au degenerat în jafuri, violenţă şi incendii pe scară largă.

Distrugerile au continuat pe 30 mai în zeci de oraşe din întreaga ţară, inclusiv Minneapolis, New York, Atlanta, Detroit şi Louisville, cu jafuri ocazionale, incendii şi vandalizări.

Au fost provocate incendii în oraşe din toată ţara - inclusiv în apropierea Casei Albe - magazinele au fost jefuite şi filmări tulburătoare ale actelor violente au inundat reţelele de socializare, inclusiv cazul unei gloate care a bătut o proprietară de magazin, în vârstă, din Rochester, New York.

Potrivit unei statistici întocmite de Associated Press, cel puţin 4.400 de persoane au fost arestate la nivel naţional.

Potrivit unui raport al Departamentului de Pompieri Minneapolis, Floyd nu mai manifesta semne vitale în momentul în care a fost transportat într-o ambulanţă de către paramedici fiind transportat de la locul arestării sale la spital.

Ofiţerul de poliţie care a fost văzut îngenunchiat pe gâtul lui Floyd, Derek Chauvin, a fost concediat pe 25 mai, împreună cu alţi trei poliţişti. Chauvin a fost acuzat de omor de gradul al treilea şi omor de gradul doi pe 29 mai.

Luni, o autopsie independentă a declarat că moartea lui Floyd este omucidere, spunând că inima victimei s-a oprit în timp ce poliţia îl imobiliza şi îi apăsa gâtul.

„Decedatul a avut stop cardiac în timp ce era imobilizat de către poliţiştii (oficialii) de aplicare a legii”, se arată în raport. La capitolul „alte condiţii semnificative”, expertiza a găsit că Floyd suferea de boli de inimă şi hipertensiune arterială şi a enumerat intoxicaţia cu fentanil şi utilizarea recentă a metamfetaminei.