Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, undă verde de la Iohannis

Noua agenţia îşi propune să rezolve problema recuperării prejudiciilor provenite din infracţiuni. După cum bine ştim, până acum, doar o mică parte a prejudiciilor din dosarele penale a fost recuperată de ANAF, deşi existau hotărâri definitive ale instanţelor pronunţate în acest sens, fapt ce a stârnit revolta societăţii civile, dar şi a DNA, care nu o dată a ridicat această chestiune.

Rolul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este, potrivit legii, de a facilita urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale.

De asemenea, în unele cazuri, agenţia administrează bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni

Proiectul iniţiat de Robert Cazanciuc mai prevede că agenţia gestionează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

Bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului vor putea fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.

Aceste bunuri vor putea fi date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi Academiei Române şi academiilor de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul de Finanţe, la propunerea agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se vor aloca, pe baza bilanţului anual prezentat de agenţie, câte 20% pentru Ministerul Educaţiei şi pentru Ministerul Sănătăţii şi câte 15% pentru MAI, pentru Ministerul Public, pentru Ministerul Justiţiei şi pentru asociaţii şi fundaţii cu obiect de activitate în domeniul social şi pentru academii de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale.

Aceste instituţii vor prevedea anual cheltuieli suplimentare bugetului alocat fiecărui ordonator de credite, altele decât cele pentru salarii, premii ori stimulente.

Noua instituţie va fi condusă de un director general, numit prin ordin al ministrului Justiţiei, care poate fi judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

Agenţia îşi va desfăşura activitatea sub coordonarea unui Consiliu, acesta fiind format din directorul general al noii instituţii, trei reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte, dintre care unul din cadrul DNA şi unul din cadrul DIICOT, câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, CSM, MAI, Ministerului Finanţelor Publice, precum şi al ANAF. Membrii Consiliului sunt numiţi de conducătorul fiecărei instituţii pentru o perioadă de 2 ani.

Potrivit legii, calitatea de membru al Consiliului sau de preşedinte al acestuia nu este incompatibilă cu funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau de funcţionar public.

Reamintim în context că, recent, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, atrăgea atenţia că, doar în dosarele instrumentate de procurorii DNA, suma care trebuie confiscată se ridică la 310 milioane de euro, iar în afară de DNA mai există şi DIICOT şi toate structurile de parchet din România astfel încât statul are de recuperat sute de milioane de euro, instanţele de judecată pronunţând decizii de confiscare în acest sens.