Tăriceanu şi Iohannis, vizaţi de CSM pentru declaraţiile în cazul Vosganian

Judecătorul Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a propus joi suplimentarea ordinii de zi cu sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul declaraţiilor lui Călin Popescu Tăriceanu despre aşa-zisa republică a procurorilor, dar şi ale preşedintelui Klaus Iohannis privind cazul Varujan Vosganian, informează Mediafax.

"A fost declaraţia domnului preşedinte al Senatului României, care solicita CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi declaraţiile procurorului general legate de ridicarea imunităţii parlamentare a senatorului Varujan Vosganian. Cred că putem analiza acum în plen dacă sesizăm sau nu Inspecţia Judiciară", a declarat Horatius Dumbravă, la începutul şedinţei de plen a CSM.

Membrii CSM au votat suplimentarea ordinii de zi, rezultatul alegerilor urmând să fie stabilit la sfârşitul şedinţei, după ce vor fi numărate voturile.

În opinia judecătorului, declaraţiile şefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, prezintă "gravitate" astfel că se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare.

"Dumnealui spune că trăim în republica procurorilor, că justiţia se imixtionează în activitatea Guvernului", a afirmat Horatius Dumbravă.

Republica Procurorilor lui Tăriceanu

Pe 14 februarie, Călin Popescu Tăriceanu făcea următoarea declaraţie publică: "Consider că CSM ar trebui să sesizeze Inspecţia Judiciară în acest caz, aşa cum o face şi atunci când unii politicieni critică nepermis puterea judecătorească. După alegerile de anul trecut mi-am propus să mă abţin de la orice critică la adresa Preşedintelui ales. Punctul de vedere exprimat mai sus nu se vrea a fi în niciun caz o critică la adresa Preşedintelui. El derivă însă din necesitatea ca, în calitatea mea de Preşedinte al Senatului României, să apăr rolul acestei instituţii fundamentale a democraţiei în arhitectura constituţională şi să subliniez poziţia sa independentă şi legitimă în raport cu celelalte puteri ale statului pe o chestiune de principiu, şi nu într-un caz particular".

Şeful Senatului susţinea atunci că dosarul în care este implicat Varujan Vosganian, şi pentru care s-a cerut votul Senatului, nu se referă la presupuse fapte de corupţie ale unui senator, "ci pune în discuţie o decizie politică a unui ministru în funcţie, concretizată printr-o hotărâre de Guvern".

După ce senatorii au votat împotriva ridicării imunităţii lui Varujan Vosganian, Tăriceanu a afirmat: "De aceea pot să afirm că un vot în favoarea cererii procurorului general, aşa cum îşi dorea şi preşedintele, ar fi creat precedentul potrivit căruia orice decizie a Executivului (deci, potenţial şi a preşedintelui) şi a oricărei autorităţi publice ar fi putut fi cenzurată în viitor de către procurori. Un asemenea precedent devenea periculos, pentru că el ar fi deschis calea spre transformarea României într-o republică a procurorilor".

Cazul Iohannis - Mustrarea senatorilor

Preşedintele Klaus Iohannis a scris, în 12 februarie, pe contul său de Facebook, că se aştepta ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de ridicare a imunităţii în cazul lui Varujan Vosganian, subliniind că votul senatorilor arată că nu s-a înţeles pe deplin necesitatea schimbării.

"Mă aşteptam ca Senatul să încuviinţeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înţeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât şi în recentul discurs ţinut în plenul Parlamentului", scria, pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.