Tăriceanu, către liberali: Lazăr, o coadă de topor a Securităţii, un torţionar. Convingeţi-l pe Iohannis să-l revoce

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, le-a adresa, duminică, o scrisoare deschisă liberalilor în care a susţinut că actualul procuror general Augustin Lazăr o fost "o coadă de topor a Securităţii" comuniste, un fost torţionar, care le-a făcut viaţa un iad mai multor deţinuţi politici.

În acelaşi timp, Tăriceanu le-a cerut liberalilor să susţină solicitarea de demitere a lui Lazăr şi să-l convingă pe preşedintele Klaus Iohannis să semneze revocarea procurorului general.

Redăm mai jos epistola lui Tăriceanu:

Dragi prieteni liberali,

Vedem, de câteva zile, mărturiile lui Iulius Filip, disident anticomunist închis mulţi ani în temniţa de la Aiud. Apoi au apărut alţi şi alţi deţinuţi politici a căror viaţă a fost un iad din cauza unei cozi de topor a Securităţii. Acea coadă de topor are un nume. Se numeşte Augustin Lazăr. Este actualul procuror general al României.

Chiar dacă Iulius Filip ar fi fost singurul care a suferit în închisoarea de la Aiud din cauza procurorului Lazăr, acesta din urmă ar fi trebuit să fie de mult plecat. Dar au mai fost Marin Iancu, Ioan Muntean şi alte zeci de deţinuţi de la temniţa din Aiud, cărora procurorul comunist Lazăr, şeful comisiei pentru eliberări condiţionate, le-a refuzat dreptul la libertate. Le-a furat din viaţa lor mulţi ani! A lipsit copiii de taţii lor mulţi ani! Toate, în numele unui regim autoritar, căruia procurorul Lazăr i-a jurat credinţă veşnică.

Gulagul comunist a conţinut 240 unităţi de detenţie, între care 44 puşcării, 61 locuri de anchetă, depozit şi surghiun, 72 lagăre de muncă, 63 centre de deportare şi domicilii obligatorii, 10 azile psihiatrice cu caracter politic şi 100 sedii judeţene unde se desfăşurau anchetele Securităţii.

În Gulagul românesc s-a stins aproape toată floarea partidelor istorice, liberali şi ţărănişti laolaltă, militari şi fruntaşi ai satelor, elita neamului românesc- aceşti sfinţi ai închisorilor, cum le-a spus reputatul Steinhardt.

În numele acestor înaintaşi nu avem voie să asistăm impasibili la pângărirea memoriei deţinuţilor politici, cel mai paradoxal titlu de nobleţe din istoria umanităţii, după cum îl numea un fost prizonier, dr. Octavian Vulpe.

Paradoxal, pentru că nu putea fi obţinut cu bani. Paradoxal, pentru că cei care l-au avut nu l-au cerut, iar cei care l-au acordat, nu şi-au dat seama că înnobilează.

În numele acestor înaintaşi nu avem dreptul să mai tolerăm prezenţa în fruntea procurorilor români a unui fost torţionar – fie şi moral – însărcinat de comunişti să menţină după gratii criticii regimului.

Nu cu multe zile în urmă, pe 9 martie, am comemorat, ca în fiecare an, Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti. Nu ne-am fi imaginat că avea să urmeze, scurt timp după aceea, cutremurul, că aveam să aflăm cu (prea) multă întârziere că am făcut o revoluţie anticomunistă pentru dreptul unui torţionar de a se propti la vârful Justiţiei cu acelaşi cinism cu care semna cândva respingerea repetată a eliberării disidentului Iulius Filip şi a celorlalţi luptători anticomunişti.

Fac un apel la voi, dragi prieteni liberali, să susţineţi solicitarea noastră de demitere a lui Augustin Lazăr, unul dintre mulţii călăi ai părinţilor şi bunicilor noştri, omul care şi-a clădit o carieră de succes pe lacrimile şi suferinţele celor care au cutezat să înfrunte regimul de tristă amintire.

Vă cer să-l convingeţi pe domnul Iohannis, liderul vostru vremelnic, să dea dovadă de respect faţă de cei care au fondat Partidul Naţional Liberal, să dea dovadă de respect pentru cei care au murit în temniţele comuniste şi să semneze revocarea lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general al României.

Fiţi alături de noi măcar acum, pentru că istoria nu ne va ierta pe niciunul, dacă vom eşua în demersul nostru.