SUA ar putea trimite o navă de luptă în Strâmtoarea Taiwan [şeful Marinei americane]
Amiralul John Richardson, şeful Operaţiunilor Maritime americane (Saul Loeb/AFP/Getty Images)
La sfârşitul lunii octombrie 2018, Pentagonul a trimis două nave ale Marinei SUA prin Strâmtoarea Taiwan, în cadrul celei de-a doua operaţiuni de acest gen desfăşurate în cursul anului trecut. Beijingul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de operaţiune, iar oficiali taiwanezi au susţinut că Ministerul taiwanez al Apărării deţine controlul deplin asupra situaţiei şi că dispune de “abilitatea de a menţine securitatea maritimă”.
Marina SUA nu exclude trimiterea unui portavion în Strâmtoarea Taiwan, în pofida riscurilor legate de capabilităţile militare tot mai mari ale Chinei, a afirmat amiralul John Richardson, şeful Operaţiunilor Maritime americane.
“Nu vedem niciun fel de limitare cu privire la tipul de navă care ar putea trece prin acele ape. Considerăm Strâmtoarea Taiwan ca fiind o altă zonă de ape internaţionale şi din acest motiv trecem pe acolo”, a declarat el la o conferinţă de presă în Tokyo.
De asemenea, Richardson a subliniat faptul că SUA se opune oricăror acţiuni unilaterale ale Chinei sau Taiwanului, cerând Beijingului să respecte reglementările internaţionale în timpul întâlnirilor maritime neplanificate în largul mării.
Remarcile sale au avut loc după ce preşedintele comunist chinez Xi Jinping a reiterat la începutul acestei luni că ţara sa nu va exclude utilizarea forţei în Strâmtoarea Taiwan şi a insistat că insula ar trebui ca în cele din urmă să se reunească cu China continentală.
Anterior, Beijingul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de prezenţa unei nave americane în portul taiwanez Kaohsiung şi a cerut Washingtonului şi Taipeiului să suspende toate contactele militare.
Comandantul Nate Christensen, purtător de cuvânt adjunct pentru Flota Marinei americane din Pacific, a afirmat la rândul său că trecerea navelor prin Strâmtoarea Taiwan demonstrează angajamentul SUA faţă de o regiunea Indo-Pacific deschisă şi liberă. El a adăugat că Marina SUA va continua să trimită nave şi avioane şi să opereze “oriunde permite legea internaţională”.
Anul trecut, Marina SUA a trimis nave de luptă prin Strâmtoarea Taiwan de trei ori, dar nu a trimis niciun portavion către canalul maritim strategic în peste 10 ani.
China a declarat în mod constant că Taiwanul reprezintă cea mai sensibilă problemă în legăturile diplomatice cu SUA, în condiţiile în care statul comunist consideră naţiunea insulă ca fiind o provincie rebelă chineză.
SUA, împreună cu multe alte ţări, nu recunoaşte Taiwanul ca naţiune suverană şi oficial respectă politica “o singură Chină”. În ciuda acestui lucru, Washingtonul a păstrat relaţii neoficiale cu Taiwanul, după ce a suspendat relaţiile diplomatice cu acesta în 1979.
Donald Trump este primul preşedinte american de la Jimmy Carter care a discutat în mod direct cu un lider taiwanez şi, în 2017, Congresul SUA a adoptat legea National Defence Authorisation Act, care autorizează o cooperare militară maritimă între SUA şi Taiwan.
Tensiunile dintre Washington şi Beijing nu se rezumă la Taiwan, ci sunt alimentate şi de actualul război comercial dintre cele două naţiuni şi de insistenţa SUA de a promova libertatea de navigaţie în Marea Chinei de Sud, unde regimul comunist a construit şi militarizat mai multe insule artificiale cu scopul de a-şi consolida revendicările asupra celei mai mari zone a acelei regiuni maritime, pe unde trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari.
