Studiu CRJM: În R. Moldova, aplicarea defectuoasă a depersonalizării hotărârilor judecătoreşti este o problemă sistemică

Modul incorect de depersonalizare a hotărârilor afectează viaţa privată a persoanelor fizice care compar în faţa instanţei, dar şi erodează încrederea în sistemul judecătoresc, afirmă Centrul de Resurse Juridice.
Femida (Justiţie)
Femida (Justiţie) (facebook.com)

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) constată că depersonalizarea hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova este efectuată defectuos sau inconsecvent în 63% dintre cauzele civile, contravenţionale şi penale generale, şi în 55% în hotărârile în cauze de corupţie.

Autorii unui studiu au stabilit că, de cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile care prevăd obligaţia ascunderii adresei de domiciliu, a datei şi locului naşterii, a IDNP-ului sau numărului de înmatriculare al automobilului (în cel puţin 305 (38%) hotărâri dintre cele analizate).

Totodată, sunt depersonalizate abuziv numele inculpaţilor, autorilor sau instigatorilor acolo unde acestea nu trebuie depersonalizate (în 179 de hotărâri dintre hotărârile penale şi contravenţionale analizate (34%)). De asemenea, sunt anonimizate abuziv numele avocatului, procurorului, sau agentului constatator. O altă încălcare este depersonalizarea parţială a hotărârii – când datele sunt depersonalizate doar într-o parte a hotărârii în 172 de hotărâri judecătoreşti (21% dintre hotărârile analizate).

Potrivit unui comunicat, experţii de la CRJM atenţionează că aplicarea defectuoasă a depersonalizării hotărârilor judecătoreşti este o problemă sistemică. În cazul primelor instanţe, rata medie a încălcărilor este de 75%, iar în unele judecătorii aceasta depăşeşte 90%.

În Curţile de Apel, situaţia este mai bună decât în judecătorii, dar la fel de îngrijorătoare: 47% dintre hotărârile judecătoreşti nu corespund Regulamentului CSM. La CSJ, prevederile legale nu au fost respectate în 23% din hotărârile analizate. Analiza a cuprins 1340 de hotărâri judecătoreşti pronunţate între 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2019.

Semnatarii studiului mai subliniază că modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătoreşti afectează viaţa privată a persoanelor fizice care compar în instanţele de judecată, dar şi erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informaţii publice lipsesc.

Potrivit legii, până a fi publicate, anumite informaţii din textul hotărârii trebuie excluse. Judecătorul este cel care trebuie să stabilească dacă anumite informaţii din hotărâre pot afecta serios intimitatea părţilor sau afecta anumite interese şi, în consecinţă, să anonimizeze anumite părţi sau chiar întreaga hotărâre. Regulile privind anonimizarea sunt stabilite într-un Regulament CSM.

În concluzie, experţii CRJM recomandă autorităţilor judecătoreşti clarificarea prevederilor problematice din Regulamentul CSM, precum şi să ia măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoştinţelor corpului judecătoresc şi ale asistenţilor judiciari ce ţin de înţelegerea şi aplicarea prevederilor legale.