"Statul de drept din România e strâmbat. PSD întoarce timpul înapoi" - Puterea, din nou în presa germană

Retragerea reformelor judiciare din România este privită cu mare îngrijorare în Uniunea Europeană şi inclusiv societatea civilă din ţară protestează, scrie cotidianul de mare tiraj Frankfurter Rundschau.

Nu este prima dată când coaliţia PSD-ALDE se "bucură" de atenţia presei germane, care urmăreşte îndeaproape situaţia din România, în contextul controversatelor modificări aduse legislaţiei din domeniul judiciar.

Redăm mai jos articolul intitulat "Statul de drept din România este strâmbat":

Un băiat în şlapi strânge lemne de foc pentru sobă. Faţa lui este abia vizibilă, în schimb este filmată mizeria în care trăieşte. Apoi apare în prim plan chipul cunoscutului actor român Victor Rebengiuc. Cu o voce clară el acuză: "Când zic 200 000, vă gândiţi la banii pe care i-aţi obţinut ilegal. Eu mă gândesc la 200 000 de copii care se culcă în fiecare seară nemâncaţi".

Videoclipul piesei "Ca ei" a trupei pop-rock româneşti Taxi adresată este un îndemn la luptă cu actuala clasă politică a ţării est europene, care nu se ocupă de oamenii care trăiesc în cea mai gravă sărăcie, ci îşi urmează doar interesele personale. Trupa îşi exprimă astfel furia împotriva guvernării defectuoase şi a corupţiei resimţite de mulţi români. Actuala ţintă a protestelor o reprezintă retragerea reformelor judiciare, ceea ce le permite funcţionarilor şi politicienilor să-şi afirme interesele.

Se aduc schimbări şi legii penale

Săptămâna trecută Parlamentul român a aprobat o serie de modificări controversate ale Codului Penal. Astfel termenele de prescripţie pentru infracţiuni sunt reduse cu doi ani. În plus, luarea de mită şi "cumpărarea" influenţei sunt parţial dezincriminate. Pe viitor "comportamentul neglijent" al funcţionarilor publici nu va mai fi pedepsit deloc. Pedepsele pentru delapidare şi abuzul în serviciu sunt reduse la jumătate, dacă acuzatul plăteşte pentru prejudiciu.

În plus intră în vigoare o interdicţie de a "comunica" despre cazurile penale. În viitor, înregistrările conversaţiilor din sălile private nu mai pot fi folosite pentru investigaţiile penale, iar acuzaţiile pot fi făcute numai în termen de un an de la infracţiune. Cele mai multe modificări contravin recomandărilor Comisiei de la Veneţia a UE, care a efectuat o vizită oficială în România pe 24 aprilie.

Populiştii întorc timpul înapoi

Pentru multă vreme, România a fost considerată un model de reformă judiciară în Europa de Est şi de Sud-Est, însă, începând cu anul 2016, partidul de guvernământ naţionalist-populist PSD urmăreşte o politică anti-UE, împotriva statului liberal de drept. Multe realizări au fost deja distruse. Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a declarat recent că Comisia Europeană urmăreşte cu îngrijorare evenimentele din Bucureşti.

Liderul partidului conservator PNL, Raluca Turcan, a criticat faptul că modificările din lege ar "favoriza corupţia în serviciul public" şi nu au "nimic de-a face cu problemele reale ale României sau cu deciziile Curţii Constituţionale".

Modificările Codurilor penale au provocat şi proteste internaţionale. De exemplu, douăsprezece ambasade şi vicepreşedintele UE, Frans Timmermans, au cerut Guvernului de la Bucureşti într-o scrisoare comună să nu facă schimbări care să slăbească statul de drept. Scrisoarea a fost semnată de Germania, Franţa şi Austria, dar şi de statele din afara UE, Norvegia, SUA şi Canada.

Referendum asupra sistemului judiciar

Între timp, preşedintele Klaus Iohannis doreşte să organizeze la 26 mai un referendum asupra sistemului judiciar. Aceasta ar trebui să vizeze interzicerea amnistiilor, precum şi a ordonanţelor de urgenţă, pe care guvernul le foloseşte din ce în ce mai des. Ca reacţie la iniţiativa lui Iohannis, Parlamentul a adoptat o lege care are drept scop limitarea conţinutului referendumului. Lupta de putere între preşedinte şi Guvern continuă.

Şi din cauza controverselor continue despre sistemul juridic, guvernul doreşte să schimbe trei miniştri din partea PSD, printre care şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Dar şeful statului, Iohannis, a respins remanierea Guvernului, motivând că remanierea doar ar agrava situaţia.

De aceea, premierul Viorica Dăncilă a propus candidaţi interimari. Este de aşteptat ca Iohannis să amâne remanierea guvernului până după alegerile europene - alegerile prezidenţiale vor avea loc în toamnă, iar Iohannis va dori să puncteze cu o politică antiguvernamentală clară. Cu toate acestea, preşedintele nu a putut împiedica pensionarea procurorului general Augustin Lazăr. Lazăr ar fi vrut să continue, dar Ministrul Justiţiei Toader nu i-a acceptat candidatura.

Între timp, conducerea Partidului Socialiştilor Europeni (PSE) a "îngheţat" relaţiile cu social-democraţii români (PSD) ca urmare a atacurilor asupra statului de drept - acestea vor fi reactivate numai dacă Guvernul urmează recomandările Comisiei. Şeful social-democraţilor români, Liviu Dragnea, are un termen la tribunal într-un proces de corupţie pe 20 mai.

Traducerea: Adela Almaşi şi Mihnea Mihai (Rezist Zurich)