Spania este mai bine pregătită după atentatele de la 11 martie, însă ameninţarea islamistă persistă (experţi)

Epoch Times România
10.03.2014

După un deceniu de la atentatele teroriste de la 11 martie 2004, ameninţarea ca Spania să fie ţinta altor atacuri precum cele comise la Madrid a scăzut semnificativ, însă ţara rămâne în alertă. Potrivit unei analize ample publicate luni de portalul de ştiri al radioteleviziunii spaniole, Spania a rămas în alertă, întrucât încă se află pe 'harta jihadiştilor', nu numai ca potenţial obiectiv, cât mai ales drept centru de captare a viitorilor terorişti, arată specialiştii.

Serviciile spaniole de informaţii care se ocupă de lupta împotriva terorismului arată, potrivit sursei citate, faptul că problema cea mai dificilă nu este atât prezenţa posibililor terorişti care se află în Spania, ci aceia care au plecat din ţara iberică şi au activităţi în diferite ţări musulmane. 'Un atentat ca acela (din 11 martie 2004, n.r.) este acum mai dificil decât în urmă cu zece ani, însă nu se poate spune câtuşi de puţin că ameninţarea terorismului jihadist este eradicată', rezumă situaţia cercetătorul Fernando Reinares, de la Institutul spaniol de cercetări Elcano, citat de EFE.

Pe de altă parte, Centrul spaniol pentru coordonarea antiteroristă, din cadrul Ministerului spaniol de Interne, consideră în continuare drept ridicată ameninţarea unui atentat islamist în Spania, astfel că menţine activat nivelul 2 de alertă din planul de prevenire a actelor de terorism. 'Există riscul probabil al unui atentat terorist', a precizat ministrul spaniol de interne, Jorge Fernández Díaz. Acest risc, a mai spus el, este luat în considerare ca atare de majoritatea ţărilor din regiune.

Cu toate acestea, după cum observă cercetătorul Luis de la Corte, director al Departamentului de studii strategice şi de informaţii din cadrul Institutului de ştiinţe juridice şi de securitate de la Universitatea Autonóma din Madrid, 'atentatele de la 11 martie au presupus, practic, un punct de cotitură în ceea ce priveşte situaţia Al-Qaeda'. Din acest punct de vedere, el aminteşte că, după atacurile de la Madrid şi ulterior de la Londra, din 7 iulie 2005, 'Al-Qaeda nu a mai comis un atentat asemănător în Occident, ceea ce înseamnă că 11 martie a fost culmea ameninţării jihadiste în Europa. După aceea, capacitatea acesteia de a comite atentate în Occident a fost foarte micşorată'.

Situaţia actuală se datorează activităţilor statelor, printre care şi Spania, care au corectat greşelile ce în trecut au permis planificarea, pregătirea şi executarea celui mai grav atentat terorist din istoria Spaniei (şi al doilea din Europa, după cel de la Lockerbie, din 1988, soldat cu 270 de morţi). Concret, susţin autorităţile, a crescut capacitatea statelor de a obţine informaţii, coordonarea agenţilor forţelor de ordine din diferite ţări, iar în cazul concret al Spaniei, cooperarea în lupta antiteroristă cu Franţa şi Maroc. În 2013, în urma colaborării cu ţara nord-africană, autorităţile spaniole au destructurat o reţea care capta şi trimitea jihadişti în Siria, din enclava spaniolă din Maroc, Ceuta. Alte centre ale radicalilor islamici în Spania se află în jurul marilor capitale ale comunităţilor autonome spaniole, precum Madrid, Barcelona sau Valencia.

Lupta împotriva terorismului jihadist a fost de asemenea înăsprită ca urmare a creării unor organisme de coordonare antiteroristă, a unor instrumente de cooperare internaţională, precum şi a unor modificări legislative care permit urmărirea mai eficientă a acestor delicte. În prezent, ameninţările teroriste sunt detectate în timp mai scurt şi neutralizate mai eficient. În ultimii zece ani au fost arestaţi tot mai mulţi islamişti radicali - 472 în total - şi s-a mărit contingentul forţelor de ordine, formate din agenţi specializaţi pentru combaterea terorismului jihadist.

Cu toate acestea, rămâne posibilitatea unui atentat în Spania, iar drept dovadă stau numeroasele planuri de atentate dejucate de forţele de ordine, constată sursa menţionată. Spania rămâne un obiectiv, prezent în permanenţă în discursurile Al-Qaeda şi ale filialelor acesteia din ţările Maghrebului sau Siria. 'Este adevărat că între propagandă şi acţiune există o mare diferenţă, însă, după cum funcţionează aceste grupuri, riscul există în faptul că menţionarea Spaniei poate fi luată în serios de celule sau indivizi independenţi, care să încerce să ducă la capăt ameninţările', explică profesorul De la Corte.

Astfel, apare profilul 'lupului singuratic', aşa cum s-a petrecut cu atentatele petrecute recent în Toulouse, Londra sau Boston. 'Ceea ce de multe ori apare ca un lup singuratic nu este chiar aşa', mai spune profesorul. 'Iar în mod normal, atentatele săvârşite de indivizi, independent, sunt mai puţin letale decât cele ale unui grup organizat, deşi nu trebuie, nici ele, să treacă neobservate', precizează el. Cercetătorul Fernando Reinares arată la rândul său că acest profil este de multe ori supraestimat în media, 'lupul singuratic' nedevenind o tendinţă a unui mod de acţiune. 'Aceste persoane caută acoperirea unei organizaţii care să le ofere antrenament şi să le pună în contact cu alţii, de aceeaşi religie, mereu sub forma unei strategii şi a unei conduceri stabilite', asigură el.

Pe termen mediu, cel mai mare risc este reprezentat de posibila întoarcere în Spania a jihadiştilor care luptă acum în Siria. Ce se va întâmpla cu persoanele care s-au radicalizat în Spania, au mers să lupte în Siria şi s-ar putea întoarce este întrebarea care îngrijorează serviciile spaniole de informaţii, precum şi toate agenţiile europene de siguranţă. 'Dacă se încheie conflictul, aceste persoane, care au primit formare prin intermediul unor grupuri jihadiste, vor căuta alte zone în care să acţioneze - nu neapărat în Europa, deşi poate fi una dintre posibilităţi - şi vor acoperi lipsa de experienţă a persoanelor radicalizate care încă se află în Spania', arată De la Corte. 'Trebuie învăţat din experienţele trecute, când am fost baza de recrutare a jihadului în alte părţi ale lumii. Drept consecinţă, s-a mărit numărul persoanelor identificate cu ideile jhadiste şi care au resurse pentru atentate, astfel încât creşte probabilitatea ca, atunci când va fi posibil să comită atentate în Spania, să o facă' - lucru care s-a petrecut în Madrid în 2004 şi pe care autorităţile nu şi-l mai doresc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor