SOS! Modificarea Codului Fiscal loveşte în copiii bolnavi de cancer, orfani, bătrâni
alte articole
De multe ori statul dă greş în a rezolva probleme dureroase pentru cetăţeni. Motiv pe care, firmelor din România li se permite să direcţioneze parte din profit către ONG-uri ce rezolvă problemele acolo unde statul a eşuat sau nici măcar n-a încercat să facă ceva. Însă modificările Codului Fiscal propuse acum de guvernul Tudose riscă să lase organizaţiile non-guvernamentale fără parte din banii cu care lucrau în folosul societăţii, au tras astăzi un semnal de alarmă mai multe organizaţii non-guvernamentale.
Concret, introducerea impozitului pe cifră de afaceri în locul impozitului pe profit pentru companiile cu cifra de afaceri de până la un milion de euro va lăsa ONG-uri ce se ocupă de probleme sociale cu mai puţini bani.
"Conform legii sponosorizării şi a codului fiscal, există, de foarte mulţi ani, un mecanism care le permite firmelor din România să direcţioneze o parte din impozitul pe profit către organizaţii non-profit, inclusiv ONG-uri. Filozofia acestui mecanism este că statul a înţeles că nu poate să intervină suficient de repede sau suficient de bine de fiecare dată ca să rezolve anumite probleme care există la nivelul societăţii, şi atunci a permis companiilor care realizează profit să intervină ele, direcţionând o parte din impozitul pe profit.
Din păcate, anul acesta au avut loc câteva schimbări printre care OUG 3/2017 care ridică nivelul cifrei de afaceri de la 100.000 euro la 500.000 euro încadrând astfel firmele respective ca fiind plătitoare de impozit pe venit şi nu pe profit, drept urmare ele nu mai pot direcţiona o parte din impozitul pe profit către ONG. (...)", a explicat Laszlo Bodor, de la Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) România, în cadrul unei conferinţe de presă organizate joi în Bucureşti.
După lovitură dată prin OUG 3, pe 26 octombrie, Ministerul Finanţelor Publice a făcut anunţul că de la 1 ianuarie 2018 limita aceasta de la 500.000 creşte la 1.000.000 de euro, deci numărul firmelor care vor putea dona parte din profit va scădea dramatic şi astfel repercursiunile asupra sectorului non-profit vor fi pe măsură, a explicat Bodor.
Bodor a reamintit că cei care beneficiau de această facilitate sunt ONG-uri care şi-au propus să rezolve probleme grave existente la nivelul societăţii.
"Vorbim de organizaţii care construiesc spitale pentru bolnavii de cancer, organizaţii care luptă împotriva singurătăţii bătrânilor, susţin organizaţii care oferă îngrijirea paleativă bolnavilor incurabili, pentru ca ei să îşi trăiască cu demnitate ultima clipă a vieţii lor, sunt organizaţii care organizează tabere pentru copii cu afecţiuni foarte grave... Un alt aspect foarte important reuşesc să rezolve, de multe ori mai eficient decât statul, unele probleme la nivel de societate. Şi aici vă dau un exemplu, Hope and Homes for Children cheltuie 700 de euro pe an pentru a ajuta un copil să rămână în familie. Statul cheltuie 700 de euro pe lună ca să ţină un copil în sistemul de protecţie", a explicat reprezentantul ARC.
În consecinţa, ARC România şi asociaţiile partenere au propus Ministerului Finanţelor Publice un mecanism alternativ prin care microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 100.000 Euro şi 500.000 Euro pot face sponsorizări către ONG-uri: direcţionarea a până la 20% din impozitul pe venit.
"Pe data de 11 octombrie am trimis către Ministerul Finanţelor Publice o petiţie pe această temă, însoţită de câteva întrebări. Termenul pentru a primi un răspuns este 1 noiembrie. Mai multe detalii sunt disponibile aici", anunţă ARC.
Cine va fi lăsat fără bani
Copiii bolnavi de cancer
În România, din doi copii bolnavi de cancer, unul moare. Motivul? Nu există niciun spital pentru tratamentul integrat al acestora. Aşadar, ONG-ul Dăruieşte Viaţă a demarat construirea unui spital destinat micuţilor cu afecţiuni oncologice. Proiectul este însă pus în pericol de modificarea Codului Fiscal.
"Banii pe care noi îi luăm prin această facilitate fiscală noi îi investim mult mai eficient. În cazul nostru, faptul că noi facem un spital, faptul că până acum am renovat secţii de oncologie şi apoi aceste secţii sunt donate spitalelor de stat, investiţia rămâne în patrimoniul statului şi îl ajută pe pacientul de cancer să aibă o şansă în plus la viaţă. În ultimii 40 de ani, statul nu a mai construit un spital de oncologie pentru copii. Ne-am luat noi această sarcină şi începând din 2015 strângem fonduri să construim o clinică de oncologie de la zero! (...) Această clinică va avea radioterapie, chimioterapie...Pacientul-copil va beneficia pentru prima oară de un tratament integrat!
În Europa, şansele unui copil de a se vindeca sunt de 90%. În România, unul din doi copii bolnavi de cancer moare, pentru că nu există un loc în care el să poată fi tratat cap-coadă. La noi, copilul bolnav de cancer e mutat dintr-un spital în altul pentru diferite proceduri, pierde timp şi şanse la viaţă. (...) Cei mai motivaţi oameni care dau bani sunt cei din companiile mici, care vor să ajute comunitatea. Din păcate, noi vom începe să construim un spital. Această problemă care a apărut ne va limita foarte tare şansele de a finaliza şi de a duce acest spital pe care l-am început la standarde europene", a explicat Carmen Uscatu.
Ca să înţelegem cu toţii, Dăruieşte Viaţă a făcut un centru de excelenţă la Timişoara, a renovat camere, construieşte un spital cu mai puţini bani decât a cheltuit statul român pentru secţia de Arşi de la Floreasca. Tot ce a făcut Dăruieşte Viaţă funcţionează, Secţia de Arşi de la Floreasca nu funcţionează. De asta e atât importat partneriatul ăsta public-privat, a subliniat secretarul de stat Gabriel Biriş, prezent şi el la conferinţa de presă de astăzi.
Hope and Homes for Children, în zona copiilor instiutuţionalizaţi sau în prag de abandon familial
În România, există peste 57.000 de copii care au nevoie de protecţie specială, iar 8000 dintre aceştia sunt instituţionalizaţi, a explicat Robert Ion de la Hope and Homes, şi pentru ajutorarea acestora este nevoie de bani.
În condiţiile în care contribuţiile companiilor private sunt importante pentru investiţiile la nivel social care pot duce la schimbări semnificative în societatea românească, să reduci sumele care ajung la ONG-uri şi numărul şi amploarea proiectelor sociale dezvoltate înseamnă să refuzi accesul la o viaţă mai bună beneficiarilor programelor acestor organizaţii. Ca exemplu concret, cu peste 1.860.000 euro adunaţi de la 110 companii private prin mecanismul 20%, Hope and Homes for Children a ajutat în ulitmii doi ani 7.097 de copii şi 1.520 de adulţi să părăsească orfelinatele sau să se reîntoarcă în familie sau să se integreze mai bine în societate sau să fie mai bine pregătiţi profesional. Nu cred că ne putem permite să pierdem aceste finanţări, explică Robert Ion.
Magic Camp - tabără pentru copiii bolnavi
"Pentru noi, la Magic Camp sursa asta de finanţare, campania 20% e esenţială. În ultimii 2 ani am strâns aproape 1 milion de euro exclusiv din asta. (...) Mare parte din sursele noastre vin de la companii care donează sume mici adică tocmai acestea care vor fi acum afectate acum. (....) Mai bine de jumătate din activitatea noastră nu va mai putea să existe. (...) Ce facem noi cu banii şi de ce este important să existe aceşti bani? Noi am început cu tabere pentru copii cu afecţiuni oncologice. Am avut 32 de copii în primul an de activitate. Pentru că am avut aceşti bani, anul acesta am putut aduce în tabără 220 de copii în 11 serii! Iar tăbăra Magic Camp e şi despre copiii cu arsuri grave, e şi despre copiii care au pierdut pe cineva drag, nu există o astfel de tabără în care să se ofere suport psihologic celor care au suferit astfel de traume", a explicat Melania Medeleanu.
Melania Medeleanu a mai explicat că ONG-ul său avea în plan, pentru acest an, şi proiectul Magic Home, proiect ce se adresează părinţilor care-şi petrec zile şi nopţi pe câte un scăunel de spital, la capătul copiilor bolnavi. Pentru ca aceştia să poată rezista pentru a-şi îngriji copiii, ONG-ul vrea să le ofere cazare, pe durata spitalizării celor mici.
Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor
Pentru organizaţiile mici, facilitatea fiscală de 20% este o importantă sursă de finanţare. Asociaţia Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, alături de partenerii săi, derulează în fiecare an campanii de strângere de fonduri pentru companii, bazate pe această facilitate. În 2016, asociaţia a reuşit să strângă peste 100.000 de euro, sponsorizări provenite de la peste 100 de firme cu profit din România.
Cu ajutorul acestei sume, am reuşit să venim în sprijinul a aproape 1000 de vârstnici, atât în căminele de bătrâni, cât şi la domiciliu, alinându-le singurătatea cu ajutorul activităţilor organizate de voluntari, dar oferindu-le şi sprijin material, pachete de alimente sau produse, aniversări şi mese festive de sărbători sau mici excursii de câteva zile. Misiunea asociaţiei Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor este aceea de a diminua sentimentele de singurătate şi inutilitate în rândul vârstnicilor. Conform unui studiu realizat în 2015 de GfK pentru Fundaţia Principesa Margareta a României, unul din doi vârstnici din România se simte singur, într-o mai mică sau mai mare măsură, explică Beatrice Culda.
HOSPICE Casa Speranţei
"Prin intermediul acestei facilităţi fiscale HOSPICE Casa Speranţei a reuşit să atragă, în 2016, peste 2,6 milioane de lei care reprezintă 16% din bugetul anual al Fundaţiei noastre; bani care ne-au permis oferirea de servicii gratuite şi complete de îngrijire paliativă pentru un număr de 671 de pacienţi care suferă de o boală incurabilă şi familiilor acestora. Din păcate, la nivelul întregii ţări, peste 160.000 de persoane – copii şi adulţi cu boli incurabile - au nevoie anual de îngrijire paliativă, dar doar 8% din această nevoie e acoperită.
În aceste condiţii, ne întrebăm cu toţii care va fi soarta celor care se luptă în România cu o boală incurabilă, în condiţiile în care statul nu poate răspunde nevoilor reale ale acestor oameni suferinzi. Ba, mai mult decât atât, prin schimbările fiscale adoptate, statul ne blochează şi nouă pârghiile prin care căutăm ajutor pentru cei aflaţi în nevoie. În mâinile cui rămân aceste destine?" - susţine Mirela Nemţanu.
