Sergiu Nicolaescu, un veteran al filmului românesc

Sergiu Nicolaescu, unul dintre cei mai longevivi şi prolifici regizori şi actori, împlineşte, luni, 79 de ani.

Realizator a peste 50 de de lungmetraje, Nicolaescu continuă şi în prezent să le pregătească cinefililor noi producţii.

De altfel, "Carol I", cel mai recent film al său şi una dintre cele mai aşteptate premiere ale anului 2009, va fi lansat pe ecranele cinematografelor din ţară, în această primăvară.

Realizat după un scenariu de Emil Slotea, "Carol I" este o peliculă ce se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi pe controversele dintre Carol şi membrii Guvernului, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial.

Sergiu Nicolaescu îi dă viaţă regelui Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi în 1978, într-un alt film al său, "Pentru patrie", în timp ce rolul Reginei Maria este interpretat de actriţa Andreea Şofron.

Apreciatul regizor are în pregătire încă două producţii cinematografice, "Candele de zăpadă", după un scenariu semnat de Corneliu Vadim Tudor şi "Poker", după un text de Adrian Lustig.

Sergiu Nicolaescu s-a născut în anul 1930, la Târgu-Jiu, în familia unui inginer, veteran al primului război mondial, devine el însuşi, în tradiţia familiei, inginer mecanic. Absolvent al Facultăţii în 1952, a practicat ingineria la Studioul "Al. Sahia" până în 1965.

Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurt-metraje, foarte curând ajungând să debuteze în lung-metraj cu "Dacii" (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care este şi interpret. Filmul se dovedeşte a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.

Filmografia sa impresionantă, neîntreruptă până astăzi, cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist.

De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică), însă certa sa vocaţie se dovedeşte a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune.

Publicul român l-a cunoscut pe Nicolaescu prin filmele sale memorabile, cum ar fi "Dacii" (1966), "Cu mâinile curate"(1972), "Un comisar acuză" (1974), "Nemuritorii"(1974), "Mihai Viteazul"(1970), "Nea Mărin Miliardar" (1978), "Ciuleandra" (1985) sau mai recentele "Triunghiul morţii" (1999), "Orient Express" (2004), "Cincisprezece" (2005) sau "Supravieţuitorul" (2008).

După momentul 1989, când a participat direct la evenimentele din Bucureşti, se orientează spre viaţa politică: membru al CFSN (constituit în 22 decembrie 1989), se implică direct în constituirea organizaţiilor Frontului Salvării Naţionale (FSN) din ţară; între 9 februarie-11 mai 1990 este membru al CPUN.

Senator FSN de Braşov (1990-1992); în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator PDSR în circumscripţia Vrancea, ulterior în legislatura 2000-2004 senator PSD de Arad. La alegerile parlamentare din noiembrie 2004 nu a mai candidat. În 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române.

În prezent, este senator de Bucureşti (legislatura 2008-2012), preşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat.

A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989: "Revoluţia. Începutul adevărului" (1995); "Un senator acuză" (1996; a 2-a ediţie 1998); "Cartea revoluţiei române. Decembrie '89" (1999); "Lupta pentru putere. Decembrie '89" (2005).

În ianuarie 2008, în urma unui accident provocat de o cădere, Sergiu Nicolaescu a suferit două intervenţii pe creier.

După revenire, a lansat pe piaţa cinematografică, la 11 aprilie 2008, un nou film din seria comisarului Moldovan, "Supravieţuitorul".