Secretele întunecate ale lui Zeng Qinghong: Partea întâi

Zeng Qinghong, un fost membru puternic al Partidului Comunist Chinez, a fost multă vreme ajutorul şi aliatul fostului lider de partid Jiang Zemin şi a oficialului de partid demis, Bo Xilai. Iar istoria politică a tatălui său este, de asemenea, lipsită de glorie, el fiind un colaborator al japonezilor în timpul războiului civil chinez.

Povestea celor doi bărbaţi arată cât de bine au fost ascunse detaliile istorice care pot fi folosite pentru a discredita adversarii politici şi cât de subtil este jocul politic pentru putere în China comunistă.

Informaţii despre Zeng Qinghong

Fostul vicepreşedinte al Chinei, Zeng Qinghong în vârstă de 72 de ani, şi-a făcut de lucru după pierderea postului său înainte de cel de-al şaptesprezecelea Congres Naţional al Partidului Comunist, în 2007.

După ce Jiang Zemin şi clica lui au pierdut puterea în cadrul Partidului Comunist Chinez (PCC), Zeng Qinghong a decis să acţioneze în calitate de consilier pentru facţiunea "mâinilor pătate cu sânge" a lui Jiang Zemin, lucrând pentru a se asigura că el şi facţiunea lui Jiang nu vor trebui să plătească pentru crimele lor.

Zvonurile politice au indicat faptul că Jiang Zemin a încercat o dată să-l înlocuiască pe Hu Jintao cu Zeng Qinghong, dar cercul de sus al PCC a blocat acţiunea.

Potrivit unei surse la nivel înalt de la Beijing, Bo Xilai a fost alegerea lui Jiang Zemin ca succesor. Când Bo Xilai nu a reuşit să devină membru permanent al Biroului Politic în cadrul celui de-al şaptesprezecelea Congres Naţional al PCC în 2007, acest lucru a semnalat faptul că Bo Xilai nu va deveni secretar general al PCC la cel de-al 18-lea Congres. Atunci, Zeng Qinghong i-a sugerat lui Jiang Zemin că ar trebui să-l oprească pe Li Keqiang, vicepremierul şi protejatul lui Hu Jintao, de a deveni lider PCC la cel de-al 18-lea Congres. Zeng Qinghong i-a spus lui Jiang Zemin să găsească pe cineva care să ocupe scaunul de secretar general al PCC înainte ca Bo Xilai să poată obţine poziţia. Zeng l-a recomandat pe Xi Jinping, un om despre care a crezut că nu are ambiţii politice.

Xi Jinping l-a înlocuit pe Li Keqiang, în timp ce Jiang Zemin şi Zeng Qinghong l-au promovat în secret pe Bo Xilai. Xi Jinping nu a fost conştient de motivele ascunse ale lui Jiang Zemin, până când a călătorit în Statele Unite, în februarie. Sursele spun că serviciile secrete americane i-au spus despre planul lui Jiang de a-l înlocui pe "Xi Jinping cu Bo Xilai".

Tatăl lui Zeng Qinghong a colaborat cu Japonia

Tatăl lui Zeng, Zeng Shan, s-a alăturat PCC în 1926. Zeng Shan a fost şeful Noii Armate a IV-a, care activa în estul Chinei, după ce a început războiul chinezo-japonez. El a reprezentat PCC de multe ori, semnând tratate secrete cu japonezii.

După ce a început Revoluţia Culturală, Mao Zedong a epurat zeci de mii de membri veterani ai PCC. Zeng Shan a reuşit să scape de epurare, datorită colaborării sale cu japonezii.

Comentatorul politic Jin Jiangpin a sugerat că un articol, publicat într-o revistă de stat în 2007, înainte de cel de-al 17-lea Congres Naţional, a fost începutul căderii de la putere a lui Zeng Qinghong.

"Cred că Hu Jintao a luat această revistă şi a aruncat-o la picioarele lui Zeng Qinghong, spunând: "People's Daily de mâine va publica acest articol. Ce ai de gând să faci?" şi Zeng Qinghong a demisionat imediat. Observăm deci, că Zeng Qinghong şi-a anunţat demisia în jurul datei celui de-al 17-lea Congres Naţional", a declarat Jin Jianping într-o postare pe blog. People's Daily este purtător de cuvânt al partidului.

Revista "Documentele secrete ale trecutului" promovează în mod regulat informaţii despre activitatea membrilor PCC. Articolul a prezentat istoricul lui Zeng Shan. Acesta a indicat că în 1967, Gărzile Roşii şi insurgenţii au crezut că Zeng Shan era un trădător care a ajutat japonezii. Au fost făcute mai multe încercări de a-l umili public şi de a-l persecuta, dar în cele din urmă Zhen Shan a avut noroc.

Potrivit articolului, Zeng Shan a lucrat la Ministerul Securităţii Publice. El a recunoscut că a semnat tratate secrete cu japonezii, dar a spus că a făcut acest lucru urmând ordinele Comitetului Central al PCC. Gărzile Roşii nu l-au crezut şi au pus presiune pe Ministerul Securităţii Publice.

Articolul a continuat cu menţiunea că un şef de birou de la Ministerul Securităţii Publice a scris directorului Oficiului Central al PCC, Wang Dongxing, şi ministrului Securităţii Publice, Xie Fuzhia, cerându-le să investigheze acuzaţiile împotriva lui Zeng Shan. Şefului de birou şi altor patru membri ai personalului li s-a permis să intre în Sala Documentelor Secrete, având o aprobare semnată de Wang Dongxing şi Xie Fuzhia.

După mai multe zile de căutări, cei cinci bărbaţi au descoperit mesaje ce dovedeau că, intr-adevăr, Comitetul Central al PCC i-a ordonat lui Zeng Shan să semneze tratate secrete cu japonezii. Printre probe s-au găsit câteva mesaje ce conţineau mai multe detalii privind tratatele. Mesajele au fost semnate de Mao Zedong, Zhou Enlai, Liu Shaoqi, Bishi Ren şi Kang Sheng.

Potrivit raportului, celor cinci bărbaţi nu li s-a permis să scoată documente din Sala Documentelor Secrete, astfel încât au copiat informaţiile care atestau afirmaţiile lui Zeng Shan şi le-au raportat superiorilor lor.

Kang Sheng, mâna dreaptă a lui Mao Zedong şi spionul principal precum şi şeful securităţii partidului, a răstălmăcit rapid descoperirile celor cinci bărbaţi într-un act "anti-revoluţionar" şi i-a pus pe Wang Dongxing şi Xie Fuzhia să îi pedepsească pe cei cinci bărbaţi. Şeful de birou a fost condamnat la opt ani de închisoare şi nu a fost eliberat decât după moartea lui Mao Zedong.

Best-seller-ul "Prinţişorii Chinei" scris de He Pin şi Gao Xin, publicată în 1992, a expus istoricul a circa 40 de fii şi fiice ale funcţionarilor de partid de la nivel înalt. Cartea adaugă detalii la această controversă. Potrivit cărţii, pe 27 septembrie 1967, Zhou Enlai a dat instrucţiuni specifice persoanelor din interiorul PCC că activităţile lui Zeng Shan s-au bazat pe ordinele Comitetului Central al PCC. El a interzis grupurilor revoluţionare să intervină.

Pe fondul acestui mediu politic, Mao Zedong a complotat să ucidă mai mulţi veterani ai PCC, inclusiv pe Liu Shaoqi, Peng Zhen şi He Long. Cu toate acestea, Mao l-a tratat bine pe Zeng Shan şi l-a numit personal pentru a deţine în continuare calitatea de membru al Comitetului Central, în timpul celui de-al 9-lea Congres al PCC.

Zeng Shan a murit de atac de cord în 1972. În acelaşi an, PCC a renunţat la 600 de miliarde de dolari reprezentând despăgubiri de război din partea Japoniei către China. Jin Jianping a afirmat că PCC nu a îndrăznit să pretindă despăgubirile, deoarece Japonia ştia prea multe din secretele PCC.

Spre deosebire de majoritatea cetăţenilor din China, Zeng Shan a avut o viaţă relativ uşoară în timpul Revoluţiei Culturale. Nici fiul său, Zeng Qinghong, nu a dus-o rău.