România şi Bulgaria arată din nou că nu sunt gata pentru UE

Există o şansă, cât de mică, astfel încât la cinci ani după aderarea României şi Bulgariei la UE, cele două ţări să înceteze odată să mai demonstreze cât de nepregătite sunt ele să fie membre ale acestei uniuni? - îşi pune întrebarea cotidianul sofiot 24 Ceasa, referindu-se la discuţia provocată zilele acestea de afirmaţia ministrului român al afacerilor externe Cristian Diaconescu despre 'o zonă în litigiu' din Marea Neagră.

De ce îi trebuie unui ministru care nu are nici 100 de zile pe acest post să deschidă o discuţie despre frontiere nestabilite, despre pretenţii faţă de zone maritime, despre minorităţi nerecunoscute? - se întreabă ziaristul Gheorghi Milkov. El aminteşte că, săptămâna trecută, Diaconescu avea programată o vizită la Sofia care a fost amânată însă în ultima clipă din motive legate de politica internă din România. Cu această ocazie, Cristian Diaconescu a acordat un interviu agenţiei bulgare BTA în care însă nu a fost vorba despre eventuale probleme între cele două ţări.

Cineva ar putea zice că ministrul bulgar al afacerilor externe Nikolai Mladenov l-ar fi rugat pe omologul său român să facă o declaraţie privind frontierele în litigiu, pentru că, de când a început acest scandal, nimeni în Bulgaria nu-şi mai aminteşte despre scandalul din Qatar, când nici un reprezentant al gazdelor nu a venit la forumul de afaceri bulgaro-qatariot organizat la Doha, scrie în continuare Milkov. Această teorie sună însă prea conspirativ ca să fie considerată o explicaţie rezonabilă, adaugă ziaristul. În orice caz, mi se pare că originea acestei poveşti este legată într-o măsură mai mare de politică internă, decât de cea externă. Situaţia politică din România nu este roză (nu că în Bulgaria ar fi), iar în acest an vor avea loc alegeri legislative. Ştim cu toţii că înainte de alegeri toţi politicienii din lume înnebunesc şi încep să vorbească prostii groaznice. Într-o anumită măsură, aceasta explică de ce Diaconescu s-a trezit decis desenând cu creionul roşu pe harta zonei economice din Marea Neagră. Şi bineînţeles că într-o asemenea situaţie şi la noi, în Bulgaria, vor apărea oameni cu creioane şi mai roşii şi vor încerca să revizuiască acorduri din anii 1878 sau din 1940, scrie ziarul.

Trebuie să avem în vedere faptul că România este într-un an electoral. Din păcate, politicienii din Balcani exploatează întotdeauna cauza naţională în campania electorală, afirmă europarlamentarul bulgar Andrei Kovacev, într-un interviu pentru ziarul Monitor. Pe cât se pare, colegii din România nu au rezistat tentaţiei şi încearcă să câştige dividende din asemenea subiecte. România nu poate să aibă pretenţii teritoriale, litigiul care datează din anul 1980 este pentru zona economică din Marea Neagră, afirmă Kovacev, amintind că, înainte să adere la UE, România şi Bulgaria au declarat că nu au pretenţii teritoriale una faţă de cealaltă.

În ceea ce priveşte drepturile vlahilor din Bulgaria, considerate români de Bucureşti, acestea nu sunt încălcate. Politicienii români care susţin contrariul încearcă să atragă mai mulţi alegători. În urma cu câteva luni am fost întrebat de o colegă a mea din România despre vlahii din Bulgaria. Acum pregătesc un răspuns în scris în care arăt că, potrivit ultimului recensământ 3.894 de locuitori s-au declarat vlahi. În Bulgaria, sunt biserici şi şcoli româneşti, la Universitate există filologie română, aşa că Bulgaria respectă toate drepturile posibile, susţine europarlamentarul.

Pretenţiile formulate de ministrul afacerilor externe Cristian Diaconescu l-au surprins şi pe ambasadorul României la Sofia, Anton Păcureţu, care a fost chemat la Ministerul bulgar de Externe, unde a spus că este vorba de 'o confuzie', scrie cotidianul Standart.

Potrivit publicaţiei, reacţia României a fost provocată de o licitaţie organizată de Bulgaria pentru prospectare pentru gaze şi petrol în Marea Neagră. Zona inclusă în licitaţie este de 14.220 kilometri pătraţi şi este situată în apropierea frontierei între România şi Bulgaria din Marea Neagră. Licitaţia a fost anunţată prin Monitorul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 ianuarie 2012. Anunţul conţine şi coordonatele zonei.

Diferendul între România şi Bulgaria poate să ajungă la Curtea de la Haga, titrează vineri jurnalul Capital, citând interviul acordat Agerpres de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu. În interviul respectiv, oficialul vorbeşte despre litigiul dintre România şi Bulgaria referitor la delimitarea maritimă dintre cele două state şi posibilitatea ca acesta să fie rezolvat prin metoda echidistanţei, care este metoda folosită de Curtea Internaţională de Justiţie. Aurescu afirmă că, în cazul în care negocierile dintre cele două state eşuează, diferendul ar putea să fie adus, dacă părţile sunt de acord, în faţa Curţii de Justiţie de la Haga sau a Tribunalului Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg.