România îşi îndreaptă din nou atenţia asupra brutalei ere comuniste

Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat (NOEL CELIS / AFP / Getty Images)

Autorităţile române au început să pună sub acuzare oficiali consideraţi că s-au aflat în spatele crimelor din perioada comunistă, însă criticii susţin că procurorii ţintesc prea jos, scrie Kit Gillet, în publicaţia Christian Science Monitor.

Ion Ficior, fostul comandant al unui lagăr de muncă comunist, era înconjurat joi de mass-media de la Bucureşti. Procurorii români l-au acuzat pe Ficior de genocid pentru presupusul său rol în moartea a 103 de deţinuţi politici.

De la revoluţia din 1989, care a înlăturat de la putere guvernul comunist al României, doar liderul acestuia, Nicolae Ceauşescu, soţia sa, şi o mână de consilieri au fost acuzaţi de crime comise în era comunistă.

Autorităţile române au început să formuleze acuzaţiile de genocid împotriva a 35 de persoane aflate pe o listă oferită procurorilor în luna iulie de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER ), organizaţie înfiinţată de către guvernul român în 2006 pentru a investiga crimele epocii comuniste. Acuzaţiile formulate împotriva lui Alexandru Vişinescu, fost şef de penitenciar, şi a lui Ion Ficior, fost comandant de lagăr de muncă, marchează un pas important spre abordarea crimelor din perioada comunistă.

Cu toate acestea, unii experţi se tem că eforturile autorităţilor române ţintesc prea jos, în condiţiile în care acestea vizează doar personalul de rang inferior din fostul aparat de securitate. De asemenea, unii experţi sunt chiar îngrijoraţi că acuzele aduse acestora pot împiedica eforturile de a-i aduce în faţa justiţiei.

Sub conducerea Partidului Comunist Român, între 1947 şi 1989, un vast aparat al poliţiei secrete a păstrat dosarele unui procent uriaş din populaţie şi a folosit tortura şi abuzul sistematic împotriva presupuşilor inamici ai statului, criticii regimului fiind în mod constant bătuţi şi trimişi la închisoare. Dintre cei aproximativ 617.000 de deţinuţi politici închişi în România în perioada comunistă, circa 120.000 au murit în închisoare.

Cu toate acestea, în pofida trecutului lor, membrii aparatului de securitate, cum ar fi Vişinescu, au continuat să primească pensii de la stat, ceea ce a contribuit la nemulţumirea resimţită de mulţi români în legătură cu această situaţie.

'România a avut unul dintre cele mai crude regimuri comuniste din regiune', explică Laura Ştefan, expert anticorupţie şi fost director în cadrul Ministerului român al Justiţiei. 'Am avut 50 de ani de comunism şi apoi, în ultimii 20 de ani, persoanele responsabile au fost lăsate în pace. Astăzi, ei au pensii şi locuinţe frumoase', adaugă Ştefan.

Această situaţie a început să se schimbe în cursul lunii trecute, atunci când Vişinescu, 88 de ani, în prezent pensionar, care trăieşte în Bucureşti, a fost acuzat de genocid în legătură cu activităţi din anii 50' - '60, atunci când acesta a fost comandantul penitenciarului de la Râmnicu Sărat, cunoscut pentru faptul că aici au fost internaţi deţinuţi politici în timpul regimului comunist. Vişinescu este acuzat de implicare directă în şase decese.

Săptămâna trecută, autorităţile au adus acuzaţii similare lui Ion Ficior, 85 de ani, comandantul Peripravei, un lagăr de muncă în partea de est a României, unde, la începutul acestei luni, autorităţile au confirmat descoperirea unei gropi comune.

Cu toate acestea, notează Christian Science Monitor, mulţi români simt că până în prezent s-a făcut puţin în privinţa crimelor din perioada comunistă, iar cei responsabili pentru cele mai mari excese nu au fost pedepsiţi.

'A fost o amnezie colectivă, la care au participat politicienii', susţine Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea Maryland, care a condus o comisie guvernamentală în perioada 2006-2007 pentru a examina crimele din perioada comunistă.

Comisia a fost formată după ce preşedintele român, Traian Băsescu, a condamnat oficial regimul comunist. Cu toate acestea, abia în martie 2012, România a schimbat statutul crimelor deosebit de grave, permiţând urmărirea penală a celor de la ale căror crime au trecut peste 40 de ani.

De asemenea, Parlamentul României a aprobat la sfârşitul lunii trecute un proiect de lege prin care foştii şefi din perioada comunistă, găsiţi vinovaţi de grave încălcări ale drepturilor omului, vor trebui să plătească până la 70% din veniturile lor lunare foştilor prizonieri politici. Aproximativ 3.500 de supravieţuitori ai închisorilor comuniste sunt încă în viaţă.

În pofida acestor evoluţii, mulţi pun la îndoială dorinţa autorităţilor de a urmări în justiţie oficialii de rang superior sau cazurile legate de ultimele zile ale regimului comunist, în condiţiile în care unii dintre cei aflaţi chiar şi azi la putere îşi făceau loc către vârf, comentează sursa citată.

'Până în prezent, au fost vizate doar rotiţe din aparatul comunist, cum ar fi Vişinescu, nu figurile majore din acea perioadă', explică Tismăneanu.

Potrivit publicaţiei americane, au fost ridicate semne de întrebare în privinţa faptului că au fost vizate doar cazurile din primii ani ai regimului comunist, însă cei implicaţi susţin însă că acesta nu este decât primul pas.

'Lista cu 35 de nume este un punct de plecare ', explică Adelina Ţintariu, directorul general-adjunct al IICCMER.

Vişinescu le-a declarat procurorilor că el nu a făcut decât să urmeze ordinele şi că nu a omorât pe nimeni. 'Da, oamenii au murit', a recunoscut el. 'Dar oamenii mor şi în alte locuri', a adăugat fostul şef de penitenciar.

De asemenea, acuzaţiile de genocid formulate împotriva Vişinescu şi Ficior au generat nedumerire, în condiţiile în care acuza de genocid se aplică în mod normal încercărilor de a elimina grupuri etnice şi religioase, mai degrabă decât adversari politici.

'Ei ar trebui să fie acuzaţi de crime împotriva umanităţii, nu de genocid', explică Tismăneanu, pentru care acuzaţia de genocid poate complica orice viitoare procese, deoarece face acuzaţiile mai greu de dovedit şi creşte posibilitatea unei contestări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

'Vişinescu este un criminal, nu am nicio îndoială, dar acuzaţia de genocid nu este corectă', susţine Anca Cernea, fondatoarea Fundaţiei 'Ioan Barbuş'. Fundaţia a fost creată în onoarea tatălui său, care a petrecut 17 ani în spatele gratiilor ca deţinut politic, inclusiv în închisoarea de la Râmnicu Sărat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne