Ritualurile de credinţă măresc puterea creierului chiar şi la atei

Practicarea meditatiei prelungeşte longevitatea şi creşte nivelul de conştiinţă.
Practicarea meditatiei prelungeşte longevitatea şi creşte nivelul de conştiinţă. (Epoch Times)

Philadelphia - Călugării budişti şi măicuţele catolice îşi măresc puterea minţii prin meditaţie şi rugăciune, însă chiar şi ateii pot să se bucure de beneficiile mentale pe care credincioşii le obţin pe baza credinţei, potrivit spuselor unui cunoscut autor de neurologie.

Cheia, susţine Andrew Newberg în noua sa carte "Cum îţi schimbă Dumnezeu mintea”, este deţinută de efectele de concentrare şi de calmare pe care meditaţia sau rugăciunea intensă le au în mintea noastră.

Scanerele de creier indică faptul că meditaţia intensă ne afectează materia cenuşie, măresc compasiunea şi întăresc regiunile care măresc atenţia creierului în timp ce le calmează pe cele legate de teamă sau furie.

Indiferent dacă cel care meditează crede în supranatural sau este un ateu care repetă o mantra, rezultatul poate fi acelaşi -cultivarea compasiunii pe care fiecare religie o susţine şi scăderea emoţiilor şi sentimentelor negative.

"În esenţă, atunci când te gândeşti la marile întrebări ale vieţii - indiferent dacă eşti credincios, om de ştiinţă sau psiholog - creierul tău creşte", susţine Newberg, conducătorul Centrului pentru Spiritualitate şi Minte de la Universitatea Pennsylvania.

"Nu contează dacă eşti creştin sau evreu, musulman sau hindus, agnostic sau ateu", scrie el în cartea publicată împreună cu Mark Robert Waldman, terapeut al centrului.

Neuroteologia

În biroul său din spitalul Universităţii Pennsylvania, Newberg a declarat pentru Reuters că "neuroteologia"- studiul rolului pe care creierul îl are în credinţa religioasă - începe să ne dezvăluie ce se întâmplă în capul credinciosului atunci când Îl venerează pe Dumnezeu.

Ştiinţa şi religia sunt adeseori privite ca opuse, până la punctul în care fiecare se respinge reciproc, însă acest medic şi profesor în radiologie, psihologie şi studii religioase nu vede nimic greşit în a le studia împreună.

"Cele mai puternice forţe din toată istoria omenirii au fost religia şi ştiinţa”, declară el. "Acestea sunt cele două lucruri care ne ajută să ne organizăm lumea şi să o înţelegem. De ce să nu le unim pentru a le ajuta reciproc şi pentru a ajuta lumea, într-un mod mai eficient?"

Ateii consideră adeseori imaginile scannerului care urmăreşte fluxul sangvin în creierele călugărilor ce meditează şi al călugăriţelor pierdute în rugăciune, ca dovadă că, credinţa este o iluzie. Newberg avertizează împotriva concluziilor pripite: "Dacă vezi imaginea scanată a unei călugăriţe care simte prezenţa lui Dumnezeu în cameră, tot ceea ce poţi afla este ce se întâmplă în creierul ei atunci când simte prezenţa lui Dumnezeu în cameră."

"Poate că doar creierul reacţionează aşa, însă poate creierul percepe fenomenul spiritual”, declară Newberg, ale cărui cercetări indică faptul că rugăciunile scurte, practicate de majoritatea credincioşilor, lasă puţine urme asupra creierului, deoarece nu sunt atât de intense ca meditaţia.

"Nu încerc să afirm că religia este un lucru rău sau că nu este reală", a adăugat el. "Eu spun că oamenii sunt credincioşi şi că ar trebui să aflăm cum îi afectează asta."

Punctul “ Dumnezeu”

O altă noţiune pe care Newberg o elimină este ideea că există un singur "punct Dumnezeu" în creier, responsabil pentru credinţa religioasă. "Nu există un mic loc spiritual care se activează ori de câte ori cineva se gândeşte la Dumnezeu."

În schimb, experienţele religioase activează neuronii din diferite părţi ale creierului, la fel cum fac şi alte evenimente. Localizarea lor nu explică fenomenul, însă subliniază cum are loc acesta şi ce anume ar putea însemna.

În cartea lor, Newberg şi Waldman schiţează câteva "circuite Dumnezeu" şi efectele acestora în creier, mai ales dacă acesta este antrenat prin meditaţie la fel cum muşchii sunt antrenaţi prin exerciţii. Meditaţia activează lobul frontal, care "creează şi integrează toate ideile despre Dumnezeu" şi calmează amigdala, regiunea emoţională care poate crea imaginea unei zeităţi autoritare şi care poate să ne înceţoşeze gândirea logică.

Circuitul parietal-frontal ne dă senzaţia de spaţiu în jurul nostru şi poziţia noastră în acest spaţiu. Meditaţia suprimă acest simţ, dând naştere unui sentiment de serenitate şi unitate cu Dumnezeu sau cu lumea.

"Chiar şi 10-15 minute de meditaţie par să aibă efecte pozitive semnificative asupra cunoaşterii, relaxării şi sănătăţii psihologice", declară autorii în cartea lor.

Newberg, care a crescut într-o familie de evrei reformaţi şi a studiat mai multe religii, declară că munca să îi ajută atât pe credincioşi cât şi pe atei, să înţeleagă sentimentele religioase, care se numără, susţine el” printre cele mai puternice şi mai complexe experienţe umane”.

Însă a avertizat asupra faptului că “neuroteologia” nu va găsi detalii foarte surprinzătoare în viitorul apropiat:” Indiferent de cât de bune sunt tehnicile noastre, ele sunt încă la început. Avem un drum lung de parcurs”.