Reţeta secretă a singurei ţări din UE care şi-a redus datoria publică în criză
Steagul Suediei fluturând deasupra Palatului Regal, în Stockholm, Suedia. (Chris Jackson / Getty Images)
O singură ţară din Uniunea Europeană a reuşit să-şi reducă datoria guvernamentală în timpul crizei economice actuale. Este vorba despre Suedia care, din 2008 până în 2012, a contabilizat un declin al datoriei publice de 1,5%. Este un rezultat remarcabil, având în vedere faptul că alte ţări din blocul european şi-au dublat sau chiar şi-au triplat datoria publică.
Care a fost reţeta secretă prin care Suedia a reuşit această performanţă? Strategia reacţiei guvernului suedez la ameninţătoarea criză a datoriilor publice a statelor din zona euro a fost gândită de ministrul de Finanţe al ţării, Anders Borg.
Acesta a adaptat recomandarea de a aplica austeritatea la specificul ţării sale. Adică, a tăiat cheltuielile publice, în paralel cu anunţarea unei relaxări fiscale nemaiîntâlnită într-un stat european sau în SUA pe timp de criză. Artizanul strategiei de ieşire din criză a Suediei a gândit că reducerea impozitelor pentru populaţiei le va lăsa oamenilor mai mulţi bani de cheltuit, bani care vor ajunge tot în economie.
Mai mult decât atât, Borg a tăiat şi impozitul pe profitul firmelor, pentru a le stimula să-şi dezvolte afacerile în Suedia, cu un efect imediat de creare de locuri de muncă. Totodată, guvernul suedez a redus impozitele pe proprietăţi şi pe bunurile de lux, pentru a-i atrage pe investitori şi pe întreprinzătorii care au părăsit ţara să revină acasă.
Limitarea cheltuielilor statului, nu numai pe hârtie
Dar cel mai important lucru pe care şi l-a propus ministrul de Finanţe din Suedia a fost să impună limitări stricte la cheltuielile publice, limite care chiar să fie respectate. Tocmai aceşti bani pe care guvernul i-a obţinut ca excedent au fost folosiţi pentru reducerea datoriei publice. Acest indicator a scăzut de la 38,8%, în 2008, până la 38,2%, în 2012, potrivit datelor raportate către Eurostat.
Suedezii au realizat şi o reformă a pensiilor, crescând vârsta de pensionare cu 4%, până la 64,8 ani, şi reducând procentul de indexare a pensiilor.
În consecinţă, Suedia s-a bucurat de un ritm de creştere economică în medie de 1,5% pe an, în perioada 2007-2012, iar şomajul a crescut foarte puţin în ultimii şase ani, ajungând la un nivel de aproximativ 7% în 2013. Şi asta în condiţiile în care se estimează că salariile suedezilor vor creşte cu un ritm de aproximativ 4% pe an, până în 2016.
