Reţelele sociale şi promisiunile economice, noile metode de recrutare a teroriştilor în ţările islamice
Reţelele sociale şi promisiunile economice reprezintă noile modalităţi de recrutare la care recurg reţelele teroriste, după cum au demonstrat miliţiile africane Al Shabab şi Boko Haram. Anul trecut, un raport al Grupului de Supraveghere al ONU pentru Somalia denunţa deja recrutarea masivă desfăşurată de centrul islamic 'Consiliul Tineretului (MYC)' în cartierele sărace din capitala Kenyei, Nairobi, notează marţi ziarul ABC.
Potrivit analistului local Abdihakim Haji, organizaţia îşi asigura succesul bazându-se pe două premise: depresia socială a regiunii, mai exact la frontiera dintre Kenya şi Somalia, unde şomajul în rândul tinerilor este de 90 la sută; şi promisiunea economică. În anii săi de glorie, Al Shabab (care după pierderea enclavei strategice Kismayo trece printr-o criză economică) oferea până la 350 de euro pe lună noilor săi membri, într-o ţară ca Somalia, unde venitul pe cap de locuitor nu depăşeşte 500 de euro pe lună. Nu întâmplător rădăcinile recrutării miliţiilor Al Shabab în Kenya vecină aveau ca origine cartierele sărace din Nairobi şi Mombasa. Este cazul aşezării kenyene Majengo, unde eforturile pentru atragerea de simpatizanţi au fost dirijate de carismaticul predicator Ahmed Iman Ali.
Pe de altă parte, utilizarea de platforme tradiţionale, precum moscheile sau şcolile pentru iniţierea de noi islamişti, merge în paralel cu noile tehnologii. În ianuarie, contul de Twitter al miliţiei somaleze a fost suspendat temporar pentru difuzarea de mesaje pro-islamiste. Relaţia cu serviciul 'microbloggingť' al grupului Al Shabab - unde se schimbă opinii cu simpatizanţii - datează din decembrie 2011, la două luni după ce trupe ale armatei din Kenya au pătruns 100 de km în Somalia, ca măsură de represiune pentru răpirile de străine care avuseseră loc la frontiera comună.
Nu este singurul caz. În ultimii trei ani, Al Kataib (considerat cabinetul de presă al grupării rebele) relatează aproape zilnic 'isprăvile' grupului terorist în reţelele sociale. Uneori chiar în ritm de rap. În 2010, Abu Mansour al Amriki - de origine americană şi unul din comandanţii de renume ai grupului - a postat cântecul 'Vom lovi SUA până le vom îngenunchia'. Cu toate acestea, Amriki asigura într-un video că se teme pentru viaţa lui din cauza neînţelegerilor pe care le are cu conducerea militară privind interpretarea legii islamice. De atunci nu se cunoaşte locul în care se află acest militant.
Dacă în Somalia atragerea de noi tineri islamişti în rândurile miliţiilor Al Shabab se gestionează prin tehnici în care se îmbină tradiţia cu modernismul, în Nigeria calea terorismului urmează un proces paralel. Potrivit lui Jacob Zenn, analist la think tank-ul The Jamestown Foundation, strategiile de recrutare ale grupului Boko Haram se desfăşoară pe patru planuri: stimulente financiare, înrudire (mulţi dintre noii înregimentaţi sunt înrudiţi cu membrii mai vechi ai grupului), resuscitarea istoricului conflict religios şi radicalizarea liderilor (cazul lui Ibrahim Datti Ahmed, care a provocat o sângeroasă campanie împotriva efectivelor sanitare ale ţării).
