Republica Moldova, un 'elev silitor' al 'eşuatului Parteneriat Estic'

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, va desfăşura începând de joi o 'misiune neobişnuită' la Chişinău: oficialul european va lăuda conducerea Republicii Moldova pentru reformele democratice şi va exprima sprijinul pentru aspiraţia fermă a acesteia de a adera la UE. Toate acestea pe fondul creşterii corupţiei, a deteriorării climatului investiţional şi a reducerii numărului de adepţi ai integrării europene, subliniază cotidianul rus Kommersant. Experţii afirmă că, făcând reclamă la 'povestea de succes' a Republicii Moldova, UE încearcă să salveze proiectul eşuat al Parteneriatului Estic.

Barroso va rămâne în Republica Moldova două zile, timp în care se va întâlni cu premierul Vlad Filat, cu preşedintele Nicolai Timofti şi cu liderii partidelor parlamentare. Principalul mesaj al lui Borroso nu este unul secret. Din 2009, când la putere în Republica Moldova a venit Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), după 8 ani de conducere comunistă, înalţii funcţionari europeni nu obosesc să laude Chişinăul pentru eforturile în vederea apropierii de UE şi reformele desfăşurate în acest scop.

Bruxellesul este de părere că Republica Moldova a înregistrat, în problema integrării europene şi a democratizării, progrese mai mari ca alte state care participă la proiectul UE 'Parteneriatul Estic' (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina). Această 'poveste a succesului' va deveni şi acum principalul laitmotiv al discursului lui Barroso. 'Această vizită este un important semnal, menit să însufleţească şi mai mult autorităţile de la Chişinău. Este un semn că Republica Moldova se află pe drumul bun', a declarat şeful reprezentanţei UE la Chişinău, Dirk Steffen Schuebel.

Experţii, însă, nu împărtăşesc optimismul înalţilor funcţionari europeni. 'Barroso va spune că în Republica Moldova se înregistrează un progres comparativ cu celelalte ţări ale Parteneriatului Estic. Totuşi, nu înţeleg de ce Republica Moldova trebuie să fie comparată cu ceva ca şi inexistent? Trebuie să se dea note pentru lucrurile realizate, nu să stăm să ghicim ce a făcut bine AIE în ultimii trei ani', a declarat directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi de Securitate, Valeriu Ostalep.

Declaraţiile lui Ostalep sunt confirmate de statistici. Dacă în timpul Partidului Comuniştilor, considerat prorus, ideea integrării europene era împărtăşită de peste 70% dintre cetăţenii moldoveni, astăzi numărul de eurooptimişti s-a redus semnificativ.

Nu au îmbunătăţit prea mult lucrurile nici reformele din sistemul juridic şi al apărării ordinii publice. Un recent studiu al reprezentanţei Transparency International a relevat că jumătate din populaţia republicii este de părere că fenomenul corupţiei s-a amplificat, cea mai coruptă fiind considerată puterea juridică.

Nu se potrivesc cu imaginea bunăstării creionată de înalţii funcţionari europeni nici problemele legate de climatul investiţional. Numai în ultima săptămână republica a devenit scena a două mari scandaluri cu participarea unor reprezentanţi ai structurilor vamale şi fiscale, care au formulat pretenţii financiare la adresa unor mari investitori străini: compania germană Draexlmaier şi cea americană Lear Corporation. Ambele companii au considerat unele pretenţii neîntemeiate şi au atenţionat cu sistarea proiectelor investiţionale planificate.

'Simpatia europenilor faţă de Republica Moldova poate fi înţeleasă. Bruxellesul ştie foarte bine ce fac conducătorii noştri, cufundaţi în scandaluri de corupţie, însă europenii ştiu că aici proporţiile corupţiei sunt mai mici ca în Balcanii occidentali sau Ucraina. Comparativ cu aceste ţări, Republica Moldova este un elev silitor al UE', explică politologul Igor Boţan.

Valeriu Ostalep este mai categoric. În opinia sa, Bruxellesul, al cărui proiect 'Parteneriatul estic' a eşuat în mod evident, are nevoie de o poveste de succes, pentru a motiva timpul, forţele şi mijloacele irosite pentru proiect. 'UE a cheltuit o grămadă de bani şi ea trebuie să prezinte un minim rezultat. De acea au loc aceste vizite în timpul cărora se transmit mesaje fără noimă. Adevărul este că înalţii funcţionari europeni sunt rupţi de realitate: 80% dintre cetăţenii moldoveni nu pot accepta şi înţelege mesajul lor privind 'succesul', pentru că oamenii nu văd în realitate lucrurile despre care vorbesc aceştia', subliniază Ostalep.