UPDATE. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a revenit, miercuri seara, cu o postare pe pagina sa de Facebook după reacţia procurorului general Augustin Lazăr.

"Simple precizari ! Nu a fost si nu este nici o eroare referitoare la ordonanta de clasare din dosarul de candidatura a lui A. Lazar. Intrebarea mea era urmatoarea – cum se justifica o astfel de ordonanta in dosar. In sfarsit aflam si ” justificarea”- a gresit grefiera care a multiplicat lucrarile acestuia. Reamintesc si faptul ca tot o ” greseala” a fost si pe data de 20 martie 2018, atunci cand grefiera a multiplicat Protocolul secret din 2009, l-a trimis la MJ fara ultimele doua pagini care se “lipisera” la exemplarul trimis la CSM!", a scris Toader.

* * *

UPDATE. Procurorul general Augustin Lazăr a reacţionat la scurt timp după comunicatul remis de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

"Am aflat abia după o săptămână de suspans că ordonanţa de clasare invocată de ministrul justiţiei nu a fost emisă, confirmată sau verificată de subsemnatul în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cum acesta a lăsat să se înţeleagă, enumerând-o ca motiv de revocare.

Este un mod tipic de manipulare prin distorsionarea adevărului.

Ministrul justiţiei exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, făcută cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanţa emisă de procurorul şef adjunct de secţie Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această ordonanţă de disjungere cu privire la alte persoane a ajuns prin declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar pe care l-am repartizat, spre soluţionare, unui procuror.

Copiile mai multor lucrări au fost introduse într-un plic şi depuse împreună cu proiectul de management la Ministerul Justiţiei, unde eroarea a fost observată şi înlăturată. Proiectul a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 4 – 21 aprilie 2016, fiind pus în dezbatere publică, perioadă în care s-au efectuat verificări asupra candidatului, aşa cum s-a dispus prin Hotărârea Secţiei pentru Procurori nr. 235 din 4 aprilie 2016.

Printr-o adresă emisă, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că această ordonanţă de clasare, aparţinând altui procuror, nu s-a aflat în dosarul de candidatură. De altfel, documentul care poartă numele altui procuror nu poate fi utilizat pentru verificarea raţionamentului juridic al candidatului.

Referitor la evaluarea mea profesională pentru perioada 2011 – 2013, din consultarea actelor aflate la lucrarea în cauză, a rezultat că evaluarea a vizat activitatea pe care am desfăşurat-o în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1.01.2011 – 31.12.2012 şi de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1.01.2012 – 31.12.2013, când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit disp. art. 25 alin. 6 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările intrate în vigoare până la data de 31.12.2015, procurorul general este membru de drept al comisiei de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind activitatea profesională a procurorilor ce fac parte din comisiile de evaluare de la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel.

Dată fiind situaţia de incompatibilitate în care m-am aflat cu ocazia efectuării evaluării pentru activitatea profesională desfăşurată în perioada 2011 – 2013 când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia potrivit disp. art. 25 alin. 1 lit. b din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările intrate în vigoare până la data de 31.12.2015, raportul de evaluare pentru perioada 2011 – 2013 a fost întocmit de ceilalţi doi membri ai comisiei de evaluare menţionate în art. 25 alin. 6 din regulamentul amintit precum şi de membrul supleant al aceleiaşi comisii.

Cu ocazia avizării propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerea formulată, referatul Direcţiei de resurse umane şi organizare, declaraţiile depuse, proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general, CV-ul, 12 lucrări relevante întocmite în desfăşurarea activităţii, constatând că îndeplinesc condiţiile de vechime, că nu am fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate iar la ultima evaluare a activităţii profesionale am fost apreciat cu calificativul „foarte bine”.

De asemenea, aşa cum rezultă din Hotărârea Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 258 din 21 aprilie 2016, s-a constatat că au fost parcurse toate etapele prevăzute de Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 cu modificările şi completările ulterioare."

* * *

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, face un nou pas în războiul pentru revocarea procurorului general pe care l-a declanşat recent. Astfel, după ce a "ameninţat" că va publica marţi conţinutul dosarului de candidatură al lui Augustin Lazăr, Toader a venit, finalmente, spre finele zilei de miercuri, cu un lung comunicat pe tema procesului de numire a procurorului general.

În respectivul comunicat, ministrul continuă să acrediteze ideea ca Lazăr ar fi fost numit ilegal pe motiv că în dosar nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiţii prevăzute de lege şi anume obţinerea calificativului ”foarte bine” la ultima evaluare. De asemenea, ministrul mai susţine că la dosarul de numire al procurorului general ar fi existat o rezoluţie de clasare care-l priveşte pe şeful statului Klaus Iohannis.

"În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Ministerul Justiţiei, s-a identificat o Ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcţia Naţională Anticorupţie, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 şi alta formulată de către o instituţie publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informaţiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaştem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluţie de clasare care privea preşedintele României în funcţie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiţiei”, scrie ministrul, care NU publică însă ordonanţa despre care pretinde că ar exista la dosar.

În loc de publicarea ordonanţei, Toader precizează în comunicatul său că cere CSM să precizeze dacă sunt întrunite condiţiile pentru a face publice documentele identificate în dosarul de numire a lui Lazăr şi îşi dă acordul în sensul publicării.

"Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date şi fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi timp, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens”, scrie Toader.

Amintim că CSM a negat săptămâna trecută că la dosarul lui Lazăr ar fi fost depusă o astfel de ordonanţă de clasare pe numele lui Iohannis.

Reacţie promptă la comunicatul lui Tudorel

Faptul că ministrul Justiţiei nu şi-a dovedit acuzaţiile legate de existenţa la dosarul lui Lazăr a ordonanţei de clasare pe numele lui Augustin Lazăr a fost taxat prompt de judecătorul Cristi Danileţ. La fel şi acuzaţiile legate de absenţa ultimei evaluării.

"Azi ar fi trebuit ca ministrul justiţiei să publice „rezoluţia de clasare” dată - chipurile - de Augustin Lazăr cu privire la Preşedintele Statului. Nu a făcut-o. Şi dacă ar exista, nu ar fi nicio problemă.

În schimb ne-am trezit cu un fel de comunicat de presă care deducem că la Ministerul Justiţiei este un haos. Eu îi cunosc pe colegii din staff, am lucrat cu ei, şi nu mă îndoiesc de profesionalismul lor. Dar constat că ministrul justiţiei nu ştie lucruri relativ simple despre cariera magistraţilor.
Pe scurt:
- magistraţii nu pot face dovada calificativelor lor. Ele se află la mapa profesională, nu la noi acasă. Când ne înscriem la vreun concurs, comisia de organizare verifică calificativul şi face o notă în acest sens care se depune la organul care ne examinează candidatura;
- regulamentul adoptat de CSM cu privire la numirea în funcţia de PG nu stabileşte proceduri pentru minister sau ce acte se depun la ministrul justiţiei (modul în care MJ selectează un candidat este total necunoscut magistraţilor, ministrul putând alege omul după înălţime sau culoarea ochilor, ori după numărul de plecăciuni), ci stabileşte doar procesul de examinare a candidatului pentru funcţia de PG care se desfăşoară în faţa CSM şi actele care trebuie depuse de el la această instituţie care are grijă de cariera fiecărui magistrat (proiect de management, lucrări întocmite, diplome deţinute);
- după cum se vede, anunţul din 2016 al MJ cu privire la ocuparea funcţiei de PG nu cuprindea cerinţa unui proiect de management, deci nu aveau candidaţii de ce să trimită odată cu cererea de înscriere şi un astfel de proiect;
- dacă domnul Lazăr a fost evaluat ultima dată în 2017 ca procuror, rezultă că anterior fusese evaluat în 2014. Nu mă îndoiesc că obţinuse calificativul FB;
- dacă ministrul Justiţiei are dubii cu privire la legalitatea numirii domnului Lazăr ca PG, atunci el trebuie să ceară anularea numirii sale, nicidecum revocarea din funcţie. Această diferenţă este învăţată în anul întâi la Drept.
- cât despre ultima frază cum că „dacă CSM precizează că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens” venind din partea MJ, rămân stupefiat: adică MJ nu poate stabilit dacă e legal să publice acte privind un magistrat? Uau!!, scrie Danileţ pe Facebook.

Redăm comunicatul publicat de Ministerul Justiţiei

"Numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr

Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.

1. Anunţul de recrutare

17 Februarie 2016 - pe site-ul Ministerului Justiţiei, a fost postat anunţul cu privire la declanşarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcţiei de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anunţul de recrutare a fost însoţit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcţiei de Procuror General, iar la capitolul Condiţii prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) Vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror(b) Calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare; (c) Nu au fost sancţionaţi în ultimii 3 ani.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2018.

1. Candidaţi

15-16 Martie 2018 - la registratura Ministerului Justiţiei au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre care şi a procurorului Augustin Lazăr.

1. Selecţia de către Ministrul Justiţiei

21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiţiei.

01 aprilie 2016 – Ministrul Justiţiei a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.

1. Avizul secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător din 09.03.2006, ”în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiţiei se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.

21 Aprilie 2016 - prin Hotărârea 258, secţia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de Procuror General a domnului Augustin Lazăr.

1. Numirea în funcţia de procuror general

28 Aprilie 2016 - Preşedintele României a semnat decretul de numire în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

1. Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcţia Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au ataşat doar un curriculum vitae şi o scrisoare de intenţie.

Din analiza dosarului şi a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiţiei, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informaţii referitoare la cei 4 candidaţi cu referire expresă la: vechimea în funcţia de judecător/procurorcalificativul obţinut la ultima evaluare a activităţii profesionale şi eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns şi niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

1. Neîndeplinirea criteriilor anunţate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiţii prevăzute de lege din anunţul de pe site-ul Ministerului Justiţiei, şi anume obţinerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerinţă este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menţionate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiţiei s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situaţia evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziţie rapoartele de evaluare a activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfăşurată de către domnul Augustin Lazăr în funcţia de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare...” Documentul este emis la un an de la numirea în funcţie – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiţiei a făcut propunerea de numire în funcţia de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunţate şi a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Preşedintele României a semnat decretul de numire în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deţinea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunţat de Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de Procuror General, capitolul Condiţii prevăzute de lege, şi anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

1. Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Faţă de situaţia identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conţine doar dată luării la cunoştinţă a evaluării, şi anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiţiei

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Şedinţei Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuţie înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcţia de preşedinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilităţii preşedintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel şi înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007

Nu avem cunoştinţă dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcţie şi la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deţinea, de drept, poziţia de preşedinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activităţii profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (aşa cum se precizează pe ordinea de zi a şedinţei Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, şi nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel (aşa cum se precizează pe ordinea de zi a şedinţei Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii

1. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 - Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reţine următoarele:

”Din înscrisurile ataşate, respectiv, propunerea ministrului justiţiei, referatul Direcţiei resurse umane şi organizare, declaraţiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportată la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, declaraţia pe propria răspundere, de neapartenenţă la serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi declaraţia de interese, precum şi proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curriculum vitae, al candidatului şi 12 lucrări relevanţe întocmite de acesta în desfăşurarea activităţii, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 211 alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiţiei, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere. Raportat la prevederile art. 211 , având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiţiei, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiţiei nu se poate identifică conţinutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii şi nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresă transmisă de Ministerul Justiţiei către CSM, este menţionată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

1. Lucrări relevante întocmite în desfăşurarea activităţii de către candidaţi

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiţiei nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, şi anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiţiei se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Ministerul Justiţie, s-a identificat o Ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcţia Naţională Anticorupţie, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 şi alta formulată de către o instituţie publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informaţiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaştem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluţie de clasare care privea preşedintele României în funcţie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiţiei

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte şi au ca fundament, aşa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiţiei. Afirmaţia a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 - Neîndeplinirea criteriilor anunţate pentru numire

1. Atribuţiile Preşedintelui

Conform dispoziţiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului

Dacă Preşedintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că îşi putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaştem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Preşedinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece din documentele de la Ministerul Justiţiei nu rezultă conţinutul dosarului transmis către Administraţia Prezidenţială. Ordonanţa de clasare menţionată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiţiei, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general.

Autorul ordonanţei de clasare a fost numit de către preşedintele în funcţie, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la propunerea ministrului justiţiei, într-o funcţie de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate şi având în vedere discuţiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiţiei, în forma şi în ordinea identificată, împreună cu fişa de registratură cu documentele intrate. În acelaşi timp, ataşez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date şi fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi timp, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.

Războiul pentru revocarea lui Lazăr. Tudorel Toader reia tirul. Comunicat dur pe site-ul ministerului

Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Războiul pentru revocarea lui Lazăr. Tudorel Toader reia tirul. Comunicat dur pe site-ul ministerului

Tudorel Toader continuă să susţină că la dosarul de numire a Procurorului General există o ordonanţă de clasare pe numele lui Iohannis, semnată de Lazăr. Ministrul Justiţiei NU publică însă documentul, pentru a-şi dovedi spusele ci pasează pisica la CSM. Reacţia lui Augustin Lazăr nu s-a lăsat mult aşteptată.

Loredana Diacu

2018-10-31 19:19

2018-10-31 19:19

UPDATE. Procurorul general Augustin Lazăr a reacţionat la scurt timp după comunicatul remis de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

"Am aflat abia după o săptămână de suspans că ordonanţa de clasare invocată de ministrul justiţiei nu a fost emisă, confirmată sau verificată de subsemnatul în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cum acesta a lăsat să se înţeleagă, enumerând-o ca motiv de revocare.

Este un mod tipic de manipulare prin distorsionarea adevărului.

Ministrul justiţiei exploatează o eroare de grefă survenită în martie 2016, făcută cu ocazia selectării lucrărilor necesare pentru procedura de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Efectuând copii după documente redactate de A. Lazăr, grefiera a fotocopiat, urmare a unei erori generate de identitatea numelui de familie, ordonanţa emisă de procurorul şef adjunct de secţie Cristian A. Lazăr din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această ordonanţă de disjungere cu privire la alte persoane a ajuns prin declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosar pe care l-am repartizat, spre soluţionare, unui procuror.

Copiile mai multor lucrări au fost introduse într-un plic şi depuse împreună cu proiectul de management la Ministerul Justiţiei, unde eroarea a fost observată şi înlăturată. Proiectul a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 4 – 21 aprilie 2016, fiind pus în dezbatere publică, perioadă în care s-au efectuat verificări asupra candidatului, aşa cum s-a dispus prin Hotărârea Secţiei pentru Procurori nr. 235 din 4 aprilie 2016.

Printr-o adresă emisă, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat că această ordonanţă de clasare, aparţinând altui procuror, nu s-a aflat în dosarul de candidatură. De altfel, documentul care poartă numele altui procuror nu poate fi utilizat pentru verificarea raţionamentului juridic al candidatului.

Referitor la evaluarea mea profesională pentru perioada 2011 – 2013, din consultarea actelor aflate la lucrarea în cauză, a rezultat că evaluarea a vizat activitatea pe care am desfăşurat-o în calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1.01.2011 – 31.12.2012 şi de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru perioada 1.01.2012 – 31.12.2013, când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit disp. art. 25 alin. 6 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările intrate în vigoare până la data de 31.12.2015, procurorul general este membru de drept al comisiei de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind activitatea profesională a procurorilor ce fac parte din comisiile de evaluare de la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel.

Dată fiind situaţia de incompatibilitate în care m-am aflat cu ocazia efectuării evaluării pentru activitatea profesională desfăşurată în perioada 2011 – 2013 când aveam calitatea de membru de drept al comisiei de evaluare de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia potrivit disp. art. 25 alin. 1 lit. b din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676 din 4 octombrie 2007, cu modificările şi completările intrate în vigoare până la data de 31.12.2015, raportul de evaluare pentru perioada 2011 – 2013 a fost întocmit de ceilalţi doi membri ai comisiei de evaluare menţionate în art. 25 alin. 6 din regulamentul amintit precum şi de membrul supleant al aceleiaşi comisii.

Cu ocazia avizării propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerea formulată, referatul Direcţiei de resurse umane şi organizare, declaraţiile depuse, proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general, CV-ul, 12 lucrări relevante întocmite în desfăşurarea activităţii, constatând că îndeplinesc condiţiile de vechime, că nu am fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate iar la ultima evaluare a activităţii profesionale am fost apreciat cu calificativul „foarte bine”.

De asemenea, aşa cum rezultă din Hotărârea Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 258 din 21 aprilie 2016, s-a constatat că au fost parcurse toate etapele prevăzute de Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 cu modificările şi completările ulterioare."

* * *

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, face un nou pas în războiul pentru revocarea procurorului general pe care l-a declanşat recent. Astfel, după ce a "ameninţat" că va publica marţi conţinutul dosarului de candidatură al lui Augustin Lazăr, Toader a venit, finalmente, spre finele zilei de miercuri, cu un lung comunicat pe tema procesului de numire a procurorului general.

În respectivul comunicat, ministrul continuă să acrediteze ideea ca Lazăr ar fi fost numit ilegal pe motiv că în dosar nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiţii prevăzute de lege şi anume obţinerea calificativului ”foarte bine” la ultima evaluare. De asemenea, ministrul mai susţine că la dosarul de numire al procurorului general ar fi existat o rezoluţie de clasare care-l priveşte pe şeful statului Klaus Iohannis.

"În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Ministerul Justiţiei, s-a identificat o Ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcţia Naţională Anticorupţie, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 şi alta formulată de către o instituţie publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informaţiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaştem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluţie de clasare care privea preşedintele României în funcţie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiţiei”, scrie ministrul, care NU publică însă ordonanţa despre care pretinde că ar exista la dosar.

În loc de publicarea ordonanţei, Toader precizează în comunicatul său că cere CSM să precizeze dacă sunt întrunite condiţiile pentru a face publice documentele identificate în dosarul de numire a lui Lazăr şi îşi dă acordul în sensul publicării.

"Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date şi fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi timp, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens”, scrie Toader.

Amintim că CSM a negat săptămâna trecută că la dosarul lui Lazăr ar fi fost depusă o astfel de ordonanţă de clasare pe numele lui Iohannis.

Reacţie promptă la comunicatul lui Tudorel

Faptul că ministrul Justiţiei nu şi-a dovedit acuzaţiile legate de existenţa la dosarul lui Lazăr a ordonanţei de clasare pe numele lui Augustin Lazăr a fost taxat prompt de judecătorul Cristi Danileţ. La fel şi acuzaţiile legate de absenţa ultimei evaluării.

"Azi ar fi trebuit ca ministrul justiţiei să publice „rezoluţia de clasare” dată - chipurile - de Augustin Lazăr cu privire la Preşedintele Statului. Nu a făcut-o. Şi dacă ar exista, nu ar fi nicio problemă.

În schimb ne-am trezit cu un fel de comunicat de presă care deducem că la Ministerul Justiţiei este un haos. Eu îi cunosc pe colegii din staff, am lucrat cu ei, şi nu mă îndoiesc de profesionalismul lor. Dar constat că ministrul justiţiei nu ştie lucruri relativ simple despre cariera magistraţilor.
Pe scurt:
- magistraţii nu pot face dovada calificativelor lor. Ele se află la mapa profesională, nu la noi acasă. Când ne înscriem la vreun concurs, comisia de organizare verifică calificativul şi face o notă în acest sens care se depune la organul care ne examinează candidatura;
- regulamentul adoptat de CSM cu privire la numirea în funcţia de PG nu stabileşte proceduri pentru minister sau ce acte se depun la ministrul justiţiei (modul în care MJ selectează un candidat este total necunoscut magistraţilor, ministrul putând alege omul după înălţime sau culoarea ochilor, ori după numărul de plecăciuni), ci stabileşte doar procesul de examinare a candidatului pentru funcţia de PG care se desfăşoară în faţa CSM şi actele care trebuie depuse de el la această instituţie care are grijă de cariera fiecărui magistrat (proiect de management, lucrări întocmite, diplome deţinute);
- după cum se vede, anunţul din 2016 al MJ cu privire la ocuparea funcţiei de PG nu cuprindea cerinţa unui proiect de management, deci nu aveau candidaţii de ce să trimită odată cu cererea de înscriere şi un astfel de proiect;
- dacă domnul Lazăr a fost evaluat ultima dată în 2017 ca procuror, rezultă că anterior fusese evaluat în 2014. Nu mă îndoiesc că obţinuse calificativul FB;
- dacă ministrul Justiţiei are dubii cu privire la legalitatea numirii domnului Lazăr ca PG, atunci el trebuie să ceară anularea numirii sale, nicidecum revocarea din funcţie. Această diferenţă este învăţată în anul întâi la Drept.
- cât despre ultima frază cum că „dacă CSM precizează că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens” venind din partea MJ, rămân stupefiat: adică MJ nu poate stabilit dacă e legal să publice acte privind un magistrat? Uau!!, scrie Danileţ pe Facebook.

Redăm comunicatul publicat de Ministerul Justiţiei

"Numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr

Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018.

Anunţul de recrutare

17 Februarie 2016 - pe site-ul Ministerului Justiţiei, a fost postat anunţul cu privire la declanşarea procedurii de recrutare pentru ocuparea funcţiei de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anunţul de recrutare a fost însoţit de publicarea criteriilor avute în vedere pentru ocuparea funcţiei de Procuror General, iar la capitolul Condiţii prevăzute de lege sunt enumerate următoarele: (a) Vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror(b) Calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare; (c) Nu au fost sancţionaţi în ultimii 3 ani.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor a fost data de 16 martie 2018.

Candidaţi

15-16 Martie 2018 - la registratura Ministerului Justiţiei au fost înregistrate 4 candidaturi pentru funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre care şi a procurorului Augustin Lazăr.

Selecţia de către Ministrul Justiţiei

21 martie 2016 – data programată pentru dialogul domnului procuror Augustin Lazăr cu ministrul justiţiei.

01 aprilie 2016 – Ministrul Justiţiei a transmis către Consiliul Superior al Magistraturii propunerea de numire funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului procuror Augustin Lazăr, pentru o perioadă de 3 ani.

Avizul secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător din 09.03.2006, ”în vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiţiei se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.

21 Aprilie 2016 - prin Hotărârea 258, secţia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului justiţiei de numire în funcţia de Procuror General a domnului Augustin Lazăr.

Numirea în funcţia de procuror general

28 Aprilie 2016 - Preşedintele României a semnat decretul de numire în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr.

PROBLEME IDENTIFICATE ÎN PROCEDURA DE NUMIRE

Dosarul de candidatură

Candidatura domnului procuror Augustin Lazăr a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei printr-un email transmis în data de 15 Martie 2016, ora 12:27 către Direcţia Resurse Umane. Din copia email-ului se poate observa că s-au ataşat doar un curriculum vitae şi o scrisoare de intenţie.

Din analiza dosarului şi a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiţiei, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.

La data de 18 martie 2016, conform unei adrese identificate la dosar, Ministerul Justiţiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii furnizarea unor informaţii referitoare la cei 4 candidaţi cu referire expresă la: vechimea în funcţia de judecător/procurorcalificativul obţinut la ultima evaluare a activităţii profesionale şi eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în ultimii trei ani sau proceduri disciplinare în curs. La această solicitare, în registratura MJ sau la dosarul de numire, nu este niciun răspuns şi niciun document provenit de la Consiliului Superior al Magistraturii.

Neîndeplinirea criteriilor anunţate pentru numire

În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiţii prevăzute de lege din anunţul de pe site-ul Ministerului Justiţiei, şi anume obţinerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Această cerinţă este verificată pe baza prevederilor articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care prevede că pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Pentru clarificarea aspectelor menţionate mai sus, la data de 12 Septembrie 2018, Ministrul Justiţiei s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a transmite situaţia evaluărilor domnului procuror Augustin Lazăr.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care a pus la dispoziţie rapoartele de evaluare a activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr, întocmite, pentru perioada 2014-2016 de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii şi pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfăşurată de către domnul Augustin Lazăr în funcţia de procuror general adjunct, respectiv procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. La finalul documentului se precizează faptul că: ”Prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi, 20 APRILIE 2017, în trei exemplare...” Documentul este emis la un an de la numirea în funcţie – în baza prevederilor art. 39 alin (1) evaluarea are loc la fiecare 3 ani, astfel că numirea trebuia să aibă la bază o evaluare nu mai veche de anul 2013.

Astfel, ministrul justiţiei a făcut propunerea de numire în funcţia de Procuror General a domnului Augustin Lazăr cu nerespectarea criteriilor anunţate şi a prevederilor legale.

La data de 28 Aprilie 2016, când Preşedintele României a semnat decretul de numire în funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deţinea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, realizată în baza articolului 39 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, domnul Augustin Lazăr nu a demonstrat îndeplinirea criteriului anunţat de Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiei de Procuror General, capitolul Condiţii prevăzute de lege, şi anume calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

Evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr

Faţă de situaţia identificată anterior, evaluarea domnului procuror Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2016, de către Comisia de evaluare a procurorilor, constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, comunicată prin adresa CSM 18450 din 19.09.2018, conţine doar dată luării la cunoştinţă a evaluării, şi anume 18.09.2018 (cu o zi înainte să fie transmis răspunsul către Ministerul Justiţiei

Pentru această procedură, pe ordinea de zi a Şedinţei Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 05 septembrie 2018 [extras], s-a pus în discuţie înlocuirea domnului Augustin Lazăr cu doamna Laura Oprean prim-adjunct al procurorului general, din funcţia de preşedinte a Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel. Această decizie era fundamentată de evaluarea activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr pentru perioada 2014-2015 când a ocupat funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi avea la bază, conform punctului 1 de pe ordinea de zi ”Constatarea incompatibilităţii preşedintelui Comisiei de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel şi înlocuirea acestuia potrivit art.26 alin 10 din Hotărârea nr 676/2007 din 04.10.2007

Nu avem cunoştinţă dacă domnul Augustin Lazăr a fost înlocuit din această funcţie şi la data de 20 aprilie 2017 (data întocmirii Raportului de evaluare pentru perioada 2011-2013), când deţinea, de drept, poziţia de preşedinte al comisiei, în virtutea articolului 29 alin (8) din Hotărârea nr 676/2007, care prevede că: Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant

Cu toate acestea, raportul de evaluare a activităţii profesionale, transmis de către Consiliul Superior al Magistraturii, în data de 18.09.2018, nu este pentru perioada 2014-2015 (aşa cum se precizează pe ordinea de zi a şedinţei Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018), ci pentru perioada 2014-2016, şi nu este întocmit de către Comisia de evaluare a procurorilor membri ai comisiilor parchetelor de pe lângă curţile de apel (aşa cum se precizează pe ordinea de zi a şedinţei Colegiului de conducere al PICCJ din 05.09.2018) ci de către Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

21 aprilie 2016 - Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii numărul 258 reţine următoarele:

”Din înscrisurile ataşate, respectiv, propunerea ministrului justiţiei, referatul Direcţiei resurse umane şi organizare, declaraţiile prevăzute la art. 54 alin (2), raportată la art. 48 alin (11) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, declaraţia pe propria răspundere, de neapartenenţă la serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi declaraţia de interese, precum şi proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curriculum vitae, al candidatului şi 12 lucrări relevanţe întocmite de acesta în desfăşurarea activităţii, rezultă că au fost parcurse toate etapele parcurse de art. 211 alin (1)-(5) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere…..”

Aceste documente la care se face referire în avizul secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiţiei, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere. Raportat la prevederile art. 211 , având în vedere faptul că aceste documente sunt depuse la Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu propunerea ministrului justiţiei, considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ.

Din documentele de la Ministerul Justiţiei nu se poate identifică conţinutul dosarului transmis către Consiliul Superior al Magistraturii şi nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016. În adresă transmisă de Ministerul Justiţiei către CSM, este menţionată îndeplinirea criteriilor pentru numire, făcându-se referire la documente care nu există la dosar.

Lucrări relevante întocmite în desfăşurarea activităţii de către candidaţi

În dosarul candidatului de la Ministerul Justiţiei nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, şi anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

Potrivit articolului Art. 211 alin (2) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător din 09.03.2006 ”ÎMPREUNĂ cu propunerea ministrului justiţiei se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”

În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Ministerul Justiţie, s-a identificat o Ordonanţă de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis.

La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcţia Naţională Anticorupţie, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 şi alta formulată de către o instituţie publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmisă spre competentă soluţionare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013. La acea dată, conform informaţiilor din curriculum vitae depus la dosarul de candidatură, domnul Augustin Lazăr îndeplinea funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaştem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluţie de clasare care privea preşedintele României în funcţie. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiţiei

Toate constatările făcute prin Raportul de evaluare sunt corecte şi au ca fundament, aşa cum am precizat, documentele identificate în dosarul de la Ministerul Justiţiei. Afirmaţia a fost făcută în contextul elementelor prezentate la punctul 2 - Neîndeplinirea criteriilor anunţate pentru numire

Atribuţiile Preşedintelui

Conform dispoziţiilor art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în vigoare la data de 28 aprilie 2016, ”Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului

Dacă Preşedintele României putea refuza motivat, este greu de crezut că îşi putea fundamenta decizia în lipsa studierii documentelor de la dosarul de candidatură.

Nu cunoaştem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Preşedinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deoarece din documentele de la Ministerul Justiţiei nu rezultă conţinutul dosarului transmis către Administraţia Prezidenţială. Ordonanţa de clasare menţionată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiţiei, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general.

Autorul ordonanţei de clasare a fost numit de către preşedintele în funcţie, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la propunerea ministrului justiţiei, într-o funcţie de procuror de rang înalt.

Distinct de cele prezentate şi având în vedere discuţiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, transmit către Consiliul Superior al Magistraturii copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiţiei, în forma şi în ordinea identificată, împreună cu fişa de registratură cu documentele intrate. În acelaşi timp, ataşez copie după răspunsul numărul 18450 din 19 septembrie 2018, prin care CSM a transmis rapoartele de evaluare a activităţii profesionale a domnului Augustin Lazăr.

Solicit, pe această cale, Consiliului superior al Magistraturii să confirme sau să infirme cu date şi fapte aspectele identificate în evaluarea documentelor din copia după dosarul care a stat la baza numirii domnului Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi timp, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că sunt întrunite condiţiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens.