Putin: Rusia vizată de spioni străini, are nevoie de o protecţie mai bună a secretelor militare

Preşedintele rus Vladimir Putin
Preşedintele rus Vladimir Putin (Iuri Kadobnov/Getty Images)

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Serviciului Federal pentru Securitate (FSB) să întărească protecţia informaţiilor legate de noile arme şi alte date sensibile, precizând că agenţiile de informaţii străine şi-au amplificat activităţile în Rusia, potrivit RFE/RL.

Putin a emis avertismentul miercuri, într-un discurs televizat, fără să menţioneze o ţară în mod special, pe fondul relaţiilor deteriorate dintre Rusia şi Occident, care a acuzat Moscova de orchestrarea unei serii de comploturi, inclusiv interferarea în alegerile altor ţări sau otrăvirea unui fost spion rus în Marea Britanie în urmă cu un an.

Remarcile liderului rus au fost făcute după ce SUA a anunţat luna trecută că îşi suspendă participarea la Tratatul Forţelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF) după ce a acuzat Moscova de dezvoltarea şi desfăşurarea unui sistem de rachete care încalcă prevederile tratatului. La scurt timp, Kremlinul şi-a anunţat propria retragere din acordul încheiat în perioada Războiului Rece, alimentând temerile privind izbucnirea unei noi curse a înarmării între cele două superputeri nucleare.

Într-un discurs adresat oficialilor de top ai FSB, Putin a precizat că, anul trecut, agenţia a expus 129 de ofiţeri străini de informaţii şi 465 dintre agenţii lor, fără a da alte detalii.

În fiecare an, Putin se întâlneşte cu conducerea FSB şi anunţă numărul agenţilor străini pe care Rusia a reuşit să îi depisteze în anul precedent.

Totuşi, cifrele vehiculate de Kremlin nu pot fi verificate independent.

“Vedem cum agenţii de informaţii străine încearcă să îşi amplifice opereaţiunile în ceea ce priveşte Rusia, încercând prin toate mijloacele să obţină acces la informaţii politice, economice, ştiinţifice şi tehnologice”, a declarat Putin miercuri, insistând că activitatea FSB “trebuie să fie eficientă, în special cea privind producţia sistemelor de arme ruseşti”.

Putin a discutat în repetate rânduri despre noile arme ale Rusiei, precum Avangard şi Tsirkon, susţinând că acestea nu au un echivalent străin şi sunt imposibil de interceptat.

În discursul său de miercuri, Putin a menţionat decizia Washingtonului de a se retrage din Tratatul INF, susţinând că acea decizie a afectat securitatea internaţională.

SUA şi NATO au acuzat în repetate rânduri Moscova de încălcare a acordului prin dezvoltarea rachetei de croazieră 9M729, cunoscută şi sub numele de SSC-8.

Rusia a negat acest lucru şi a susţinut că, de fapt, SUA a încălcat acordul, lucru respins de Casa Albă.

Pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia şi Occident, agenţiile de informaţii americane şi europene au acţionat în ultimele luni împotriva unor presupuse reţele ruseşti de spioni şi hackeri.

Într-un raport publicat în decembrie, Serviciul de Securitate şi Informaţii al Republicii Cehe (BIS) a menţionat că a desfiinţat un grup care aparent a folosit Ambasada Rusiei ca acoperire.

Acum două luni, autorităţile olandeze şi americane au acuzat serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) de implicare într-o campanie complexă şi multinaţională de hacking care ar fi vizat agenţii globale antidoping, o organizaţie internaţională de monitorizare a armelor chimice şi alte entităţi.

Pe de altă parte, autorităţile britanice au acuzat doi cetăţeni ruşi, identificaţi ca fiind agenţi GRU, de otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale în oraşul britanic Salisbury în martie 2018.

Moscova a negat orice implicare în atacul din Salisbury, care a dus la o serie de sancţiuni impuse de Occident împotriva Rusiei şi la o serie de expulzări reciproce de diplomaţi din ambele tabere.

Mai recent, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat marţi că forţe antieuropene ar putea încerca să submineze alegerile din luna mai pentru Parlamentul European. Totuşi, el nu a numit în mod specific Rusia. Dar guvernul britanic a susţinut că Rusia a încercat să manipuleze referendumul pentru Brexit din 2016 şi alte câteva state UE – inclusiv Franţa şi Germania – au acuzat Moscova că a încercat să influenţeze alegerile din ţările lor.

În ianuarie 2017, comunitatea de informaţii din SUA a concluzionat, deşi nu a prezentat public dovezi incontestabile, că Rusia s-a implicat într-o campanie de hacking şi propagandă pentru a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2016 în favoarea preşedintelui Donald Trump.

Moscova a negat în repetate rânduri acuzaţiile Occidentului privind spionajul şi hackingul.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe