PSD iese la atac. "PNL să renunţe la Legea prevenţiei în sănătate. Îi extermină pe români"

La fel cum liberalii sunt nemulţumiţi de Legea "defăimării sociale" a şefului PSD Liviu Dragnea şi social-democraţii au probleme cu Lege prevenţiei în sănătate semnată, printre alţii, de şefa PNL Alina Gorghiu.
Liviu Dragnea
Liviu Dragnea (Eugen Horoiu / Epoch Times România)

Liberalii au depus în Parlament un proiect de lege potrivit căruia românii care refuză să participe la programele de prevenţie ar putea fi obligaţi să îşi plătească singuri tratamentele bolilor, parţial sau total. PSD denunţă iniţiativa "care îi extermină pe români" acuzând că PNL vrea să "îi aducă în sapă de lemn pe românii bolnavi, chiar şi dacă sunt asiguraţi".

"PSD solicită PNL să renunţe la Legea prevenţiei în sănătate, care îi extermină pe români, obligându-i să-şi plătească tratamentul, dacă au avut ghinionul să se îmbolnăvească. Nu ne poate mira însă această idee, atâta timp cât, să nu uităm, PNL are în componenţa sa foşti membri PDL care au închis spitale şi care considerau atunci că morfina atât de necesară pentru românii grav bolnavi este un lux. De aceea, nu putem fi surprinşi de lipsa de compasiune a liberalilor, care au preluat cinismul guvernării Boc.

Considerăm că liberalii vor să îi aducă în sapă de lemn pe românii bolnavi, chiar şi dacă sunt asiguraţi. Specialiştii subliniază că, atât cancerul, cât şi bolile cardiovasculare, pot avea forme galopante de evoluţie, chiar şi la bolnavii care au avut o alimentaţie echilibrată, un stil de viaţă sănătos şi care şi-au făcut toate analizele. Prin urmare, este imposibil să fie departajaţi prin lege bolnavii care trebuie să plătească tratamentul, invocând lipsa prevenţiei", se arată într-un comunicat remis de social-democraţi.

Potrivit PSD, legea liberalilor contravine prevederilor Constituţiei, câtă vreme legea fundamentală asigură dreptul fiecărui român la servicii medicale fără condiţionări.

Lege prevenţiei în sănătate

Proiectul de lege care vizează activitatea de prevenţie în sănătate este semnat de Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga şi Horia Cristian şi se află în dezbatere publică până la 1 martie.

Iniţiativa legislativă arată că prevenţia se desfăşoară în baza unei politici şi a unei strategii pe termen mediu şi lung, materializate sub forma unui program naţional de prevenţie multianual, care are subprograme anuale.

Politica, strategia şi programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate, o entitate care se înfiinţează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătăţii. Finanţarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate.

Proiectul de lege prevede că toţi cetăţenii români, precum şi rezidenţii legali au dreptul să beneficieze de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toţi beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii.

Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.

Cine refuză participarea, plăteşte

În iniţiativa legislativă se afirma că orice cetăţean are dreptul să refuze participarea la programele de prevenţie, însă, în acest caz, poate suporta, parţial sau în totalitate, costurile tratamentului.

"Sau, altfel spus, (poate - n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite.

De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate.

Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în primă etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare", arată iniţiatorii legii în expunerea de motive.

Pentru mai multe detalii despre Lege prevenţiei în sănătate intraţi aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură