Programul electoral al lui Putin: tancuri în loc de inovaţii

Vladimir Putin, 6 februarie 2012
Vladimir Putin, 6 februarie 2012 (ALEXEY DRUZHININ / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
22.02.2012

Din nou prea puţini bani vor fi folosiţi pentru reformarea economiei ruse şi prea mulţi pentru un aparat militar supradimensionat, comentează presa occidentală articolul lui Vladimir Putin publicat în cotidianul Rossiiskaia Gazeta. În opinia unor experţi, societatea trebuie să reacţioneze neapărat la apelurile lui Putin de a pregăti Rusia pentru o confruntare cu Occidentul. 'Aceasta este opinia unui om extrem de dezechilibrat', atenţionează unii analişti.

'Frica faţă de Occident: Putin promite cea mai mare de după războiul rece întărire a forţelor militare', titrează The Christian Science Monitor. În această lume, dreptul internaţional se prăbuşeşte, Occidentul nu se sinchiseşte să se amestece în treburile statelor suverane, iar concurenţii pot interveni în Rusia pentru a pune mâna pe extrem de bogatele sale resurse naturale, astfel rezumă publicaţia americană raţionamentul lui Putin.

În opinia expertului rus Aleksandr Golţ, premierul Putin 'nu a ţinut cont de necesitatea unor reforme majore în industria rusă a apărării'. În acelaşi timp, Golţ vede în articolul lui Putin 'multe lucruri rezonabile': de exemplu, este pentru prima dată când Putin declară că scopul este de a renunţa la stagiul militar obligatoriu şi de a crea o armată profesionistă, pe bază voluntară.

Societatea trebuie să reacţioneze la apelurile lui Putin de a pregăti Rusia pentru un război cu Occidentul, sunt de părere unii experţi. 'Aceasta este opinia unui om extrem de dezechilibrat, care declară în mod deschis că împotriva sa şi a Rusiei este întreaga lume şi că ruşii trebuie să-i considere pe toţi inamici', subliniază Pavel Felgengauer, analist al cotidianului Novaia Gazeta. În opinia sa, planul lui Putin nu este doar nerealizabil, ci şi paranoidal.

Putin a promis că în următorii zece ani va dubla practic bugetul militar. Astfel, Putin doreşte să-şi îmbunătăţească renumele în ochii militarilor ruşi, în ajunul alegerilor prezidenţiale, notează The Financial Times. Militarii ruşi, însă, reacţionează sceptic: un consultant din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse a declarat pentru cotidianul menţionat că programul lui Putin este o simplă promisiune electorală: trebuie aşteptat şi văzut dacă acesta va fi adus la îndeplinire.

Nu este clar cum va fi finanţată o asemenea întărire a sistemului militar, deoarece ea se suprapune peste alte mari cheltuieli din domeniul social şi infrastructură vizate de puterea rusă, remarcă Iaroslav Lissovolik, economist în cadrul filialei moscovite a Deutsche Bank. 'Apare o dilemă: puterea nu va putea să reducă alte cheltuieli sau să majoreze eficienţa bugetului în general', este convins economistul.

Vladimir Putin promite din nouă o 'Rusie puternică', prin intermediul unor investiţii de miliarde în complexul militar-industrial al ţării. Ca şi cum nici nu au fost cei cinci ani precedenţi, în timpul cărora lumea s-a confruntat cu o criză financiară fără precedent, care a afectat cu precădere Rusia, notează Sueddeutsche Zeitung.

Sistemul economic al Rusiei, orientat doar spre exportul de combustibili, măcinat de corupţie şi relaţii de cumetrie, s-a prăbuşit în 2008 ca o căsuţă din cărţi de joc: rubla a căzut în beznă, iar investitorii au fugit de pe această piaţă nesigură. Cel puţin la acea dată conducerea rusă a înţeles: bombele, tancurile şi gazul nu fac dintr-o ţară o superputere. De atunci, preşedintele Dmitri Medvedev a tot repetat ca pe o mantra promisiuni de reforme: 'economia trebuie să se bazeze pe inovaţii, corupţia trebuie ţinută în frâu'. Pentru aceasta, însă, conform opiniei unanime, Rusia are nevoie şi de reforme politice, şi de Occident, cu banii, know-how-ul şi piaţa sa.

Între timp, în toamna lui 2011 a devenit clar: după alegerile prezidenţiale din martie 2012, Medvedev va trece în eşalonul doi, iar la conducere la veni din nou Putin. De victoria lui Putin în alegerile din martie nu se îndoiesc nici cei mai acerbi critici ai sistemului. Cu toate acestea, există şi ruşi care ies la demonstraţii împotriva lui Putin şi cer 'tocmai astfel de reforme pe care în anii trecuţi le promitea Medvedev', conchide Sueddeutsche Zeitung.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor