Procesul în care CNSAS l-a acuzat pe Isărescu de colaborare cu fosta Securitate comunistă începe în septembrie

Mugur Isărescu (BNR),
Mugur Isărescu (BNR), (Florin Chirilă/Epoch Times)

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că primul termen în procesul în care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, va avea loc pe data de 18 septembrie, relatează Agerpres.

“Din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursă (...) şi dl (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, reiese din documentul trimis în instanţă de CNSAS.

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că Isărescu a activat ca informator al Securităţii în perioada 1979 – 1989, furnizând acesteia informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist sau comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist.

“Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, potrivit textului cererii trimise de CNSAS către Curtea de Apel Bucureşti.

De asemenea, în ceea ce priveşte informaţiile pe care Mugur Isărescu le-ar fi furnizat aparatului represiv comunist, CNSAS explică faptul că Securitatea monitoriza cu atenţie orice comentariu negativ la adresa nivelului de trai sub fostul regim, în contextul în care Partidul Comunist Român promova intens ideea că statul comunist era o formă superioară de organizare politică şi socială, în care toţi cetăţenii se bucurau de un nivel de viaţă ridicat, acest lucru datorându-se în exclusivitate partidului.