Preşedintele Iohannis a promulgat Legea Antilegionară

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

Preşedintele Iohannis a promulgat, miercuri, aşa numita "Lege Antilegionară", respectiv modificările la OG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, relatează ziarulromanesc.net.

Punctul central al acestei legi, şi de altfel cel mai contestat, constă în interzicerea “organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter legionar”, precum şi incriminarea “promovării concepţiilor legionare.” În baza noului act normativ promulgat de preşedinte, "apologia" Mişcării Legionare şi negarea Holocaustului pe teritoriul României vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

"Prin Mişcarea Legionară se înţelege o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail Garda de Fier» şi «Partidul Totul pentru Ţară»", se arată în actul normativ votat de deputaţi şi promulgat de Iohannis.

Practic, legea bagă la pachet, alături de fascism, legionarismul, în ciuda faptului că procesul de la Nuremberg, de exemplu, a şters orice legătură dintre ele. Actuala lege incriminează omagierea eroilor luptei anti-comuniste din munţi - mare parte din luptători fiind legionari - ai sfinţilor închisorilor şi, în extensis, a unor repere ale culturii româneşti precum Nae Ionescu, Petre Ţuţea, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Radu Gyr şi alţii, mulţi membri marcanţi ai elitei româneşti din generaţia interbelică fiind legionari.

Reamintim că la trei săptămâni după ce Camera Deputaţilor a adoptat cu 302 voturi pentru, trei abţineri şi nici un vot contra legea antilegionară, mai mulţi urmaşi ai deţinuţilor condamnaţi de regimul comunist, i-au adresat preşedintelui Iohannis un apel public, cerând să nu promulge această lege. Redăm câteva pasaje din apelul lor.

"Stimate Domnule Preşedinte,

Subsemnaţii, suntem urmaşi ai foştilor deţinuţi politici condamnaţi de regimul comunist. Părinţii noştri au plătit cu mulţi ani de închisoare crezul lor creştin şi anticomunist. Au fost bătuţi, torturaţi, umiliţi, supuşi unui regim de exterminare fizică, pentru apartenenţa la diferitele structuri ale Mişcării Legionare şi pentru ideile lor, care nu mai corespundeau realităţii instalate în România cu ajutorul tancurilor sovietice. Au fost numiţi „bandiţi”, „duşmani ai poporului”, „năpârci”, atât în timpul detenţiei cât şi după eliberare. Au fost transformaţi din oameni în simple numere de identificare, li s-a interzis dreptul de a se ruga Lui Dumnezeu, li s-a tăiat orice legătură cu familia, s-a încercat sub toate formele frângerea principiilor şi dezumanizarea lor. Toată lupta satanică a comunismului nu a dat roade, deşi traumatizaţi şi bolnavi, părinţii noştri au ieşit din detenţie neînvinşi şi au continuat să îşi trăiască viaţa – atât cât le-a mai fost dat – cu frică de Dumnezeu şi cu dragoste de ţară.

În toată suferinţa lor nu au fost singuri, familiile noastre fiind la fel de persecutate chiar dacă nu se aflau în temniţe. Întemniţarea fiecărui deţinut politic a însemnat suferinţă, durere şi lipsuri pentru întreaga sa familie. Bunicii noştri au trăit durerea de a-şi vedea copiii în temniţe şi unii dintre ei au murit fără să ştie dacă va exista vreodată eliberare sau dreptate pentru copiii lor. Mamele noastre au trecut printr-un calvar greu de închipuit: stigmatizate, alungate din case şi servicii, au fost obligate să îşi crească singure copiii fără să ştie dacă soţul mai trăieşte sau dacă va reveni vreodată acasă. Nici noi, copiii, nu am avut o copilărie obişnuită. Deşi înconjuraţi de dragostea familiilor noastre am crescut ca „fii de bandiţi” având un dosar „pătat”. Cu toţii păstrăm în suflet imaginea părintelui îmbătrânit înainte de vreme, cu urmele suferinţei fizice pe faţă şi trup, cu bolile cauzate de regimul de detenţie. Păstrăm în minte însă şi imaginea demnităţii şi a moralităţii părinţilor noştri care au refuzat să îşi compromită principiile şi conştiinţa.

Astăzi, la 25 de ani de la căderea comunismului, suntem iarăşi puşi în situaţia de a fi consideraţi copiii unor infractori. (...) După 25 de ani de libertate va trebui să explicăm copiilor noştri că bunicii lor au redevenit peste noapte infractori? Timp de 25 de ani le-am povestit despre eroismul bunicilor lor şi despre lupta lor anticomunistă ca astăzi să fie cu toţii scoşi în afara legii prin includerea legionarismului în nomenclatorul infracţiunilor?

(...) Domnule Preşedinte, pentru dreptatea şi memoria părinţilor noştri, care astăzi nu se mai pot apăra, pentru suferinţa noastră, a „copiilor de bandiţi”, dar mai ales pentru dreptul la libertate de conştiinţă şi informaţie al copiilor noştri şi al tuturor generaţiilor ce vin după noi, vă rugăm să nu promulgaţi modificările la OUG 31/200.

Apelul integral poate fi citit aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne