Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, arestat preventiv

UPDATE. Marian Burcea, care între timp a fost demis de la şefia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, decizie luată de Curtea de Apel Bucureşti.

În acelaşi dosar au fost trimişi în spatele gratiilor: Alin Sergiu Costache, Nicolae Sergiu Ciobanu, Răzvan Mihai Mischie, Maria Costică, Cristina Manta, Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu, Jeana Sardare, Lucian Vasile Bara, Ovidiu Munteanu, Ion Ovidiu Mihăescu şi Ion Răzvan Geambaşu.

O singură inculpată, Irina Adelina Geambaşu, urmează să fie cercetată în arest la domiciliu.

* * *

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea, a fost reţinut de procurorii DNA în dosarul privind decontări ilegale de servicii medicale. În acelaşi dosar au mai fost reţinute alte 14 persoane, angajaţi ai CNAS şi ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai unor societăţi comerciale etc.

Reţinerile au fost dispuse după ce procurorii au efectuat joi percheziţii de amploare în 50 de locaţii printre care sediile CNAS şi CASMB, descoperind zeci de dosare medicale false.

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, activităţi pentru care s-a dispus reţinerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).

Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracţional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate. În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, precizează DNA.