Presa străină: BOR îşi cumpără biserică în Berna. Cu bani daţi de Guvernul Dăncilă. După ce Dragnea vizitează lăcaşul

România susţine cu o jumătate de milion de franci elveţieni cumpărarea Bisericii Heiligkreuz din Berna. Anterior, un controversat politician român a vizitat biserica, scrie publicaţia elveţiană Der Bund, într-un amplu articol. Cine este "controversatul" politician român? Ei bine... nimeni altul decât Liviu Dragnea.

"181 milioane de franci merg pentru proiecte de dezvoltare dinspre Elveţia spre România, prin fondurile de coeziune. Săptămâna asta, însă, s-a aflat că banii circulă şi în sens opus: statul român a trimis o jumătate de milion de franci elveţieni parohiei ortodoxe române Sfântul Gheorghe din Berna, pentru a achiziţiona complexul parohial Heiligenkreuz de lângă spitalul Tiefenau din Berna.

În ianuarie, biserica romano-catolică a vândut clădirea ortodocşilor români la un preţ redus, de 900.000 de franci.

Faptul că peste o jumătate din preţul de achiziţie al bisericii din Berna va fi plătit de Guvernul român reiese dintr-o scrisoare publică a preotului ortodox român din Berna, Laurenţiu Precup. În acea scrisoare, preotul îi invită pe enoriaşi să doneze şi ultimii 30.000 de franci necesari proiectului. 400 000 de franci au fost deja colectaţi în ultimii ani. În plus, 470.000 de franci au fost deja plătiţi de Guvernul din România pentru achiziţia de la Berna", scrie sursa citată.

Der Bund mai arată că, iniţial, parohia solicitase la o bancă elveţiană un împrumut bancar în valoare de 500.000 de franci pentru finanţarea centrului. Însă, în luna martie, banca a solicitat garanţii suplimentare pentru aprobarea creditului. Proiectul centrului ortodox român din Berna era deodată periclitat. Urmare a acestui fapt, parohia a solicitat Ministerului Culturii din România o susţinere financiară. Actualul guvern a alocat în cadrul ministerului un fond prin care pot fi susţinute proiecte culturale şi religioase.

"Susţinerea a fost aprobată la începutul lunii august. Redacţia “Der Bund” ştie din surse sigure că între timp au avut loc contacte personale între Precup şi reprezentanţi ai guvernului român. La sfârşitul lui mai preotul a întâmpinat delegaţia română, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, în centrul Heiligenkreuz. Această delegaţie se afla în Elveţia la invitaţia lui Dominique de Buman, preşedintele camerei inferioare a Parlamentului Elveţian. Precup confirmă la cererea reporterului că “o delegaţie parlamentară sub conducerea lui Liviu Dragnea, însoţită de ambasadorul României la Berna, a vizitat centrul la sfârşitul lunii mai.”

În august, când cererea de finanţare a fost aprobată, ea a însemnat "salvarea proiectului într-un moment foarte critic", spune Laurenţiu Precup", scrie Der Bund.

Publicaţia elveţiană reaminteşte, totodată, că românii din diaspora elveţiană au criticat dur cele întâmplate.

După apelul preotului la donaţii, românii de la Rezist Zurich au criticat dur parohia Sf. Gheorghe printr-o poziţie publică. Primirea banilor din România ar fi “inacceptabilă” şi “de neînţeles”. E inadmisibil ca pe de o parte contribuabilii elveţieni să susţină prin fondurile de coeziune proiecte în educaţie şi dezvoltare în România, iar pe de altă parte, guvernul român să trimită banii contribuabililior români într-un centru cultural din Elveţia”. În declaraţia publică, românii de la Rezist Zurich amintesc de “administraţia coruptă” din România, care preferă să investească o jumătate de milion de franci în străinătate, deşi propria ţară are nevoie de aceşti bani.

Rezist Zurich a mai transmis că demersul său se referă strict la aspectul financiar şi administrativ al acestei achiziţii şi a solicitat părţilor implicate transparenţa completă a tranzacţiilor. De asemenea, grupul civic i-a îndemnat pe românii din Berna interesaţi de achiziţie să finanţeze clădirea pe căi private şi a cerut parohiei Sf. Gheorghe să returneze banii şi să investească în ţară într-un proiect social care să "influenţează pozitiv viaţa în România".

Criticile n-au putut fi însă înţelese de preotul Laurenţiu Precup, arată Der Bund.

"Banii din România provin dintr-un fond dedicat. Totul este legal şi nimic greşit“, declară Precup. În plus, se arată deranjat că nu se vorbeşte despre conţinutul muncii. "Ceea ce facem, pe cine ne ajutăm şi pe cine susţinem este foarte important pentru mulţi români din toată Elveţia", spune preotul.

Sălile Bisericii Heilgkreuz ar servi şi în scopuri sociale. Din februarie, mai multe persoane au fost cazate şi hrănite aici, au fost oferite cursuri de limba germană, au fost efectuate acţiuni de integrare. "Asta facem în afară de serviciile bisericeşti şi de evenimentele culturale", spune Precup. Pentru asta e nevoie de un centru mare. "Biserica Heiligkreuz este primul astfel de centru din Elveţia, deşi diaspora românească este aici de peste 60 de ani", a subliniat Precup.

Referitor la cererea românilor de la Rezist Zurich de a returna banii publici românilor din ţară, preotul nici nu se gândeşte, dimpotrivă. “Dacă Rezist Zurich ne oferă o altă finanţare, am putea renunţa la ajutorul din banii statului”, spune Precup, precizând că abia când toate celelalte căi de finanţare în Elveţia au fost epuizate, s-ar fi adresat celor din România.

Plăţi politice

Potrivit Der Bund, Daniel Ursprung, expert specializat pe România şi membru al Catedrei de Istorie Est-Europeană de la Universitatea Zurich, recunoaşte un tipar în subvenţiile guvernamentale pentru proiecte bisericeşti din străinătate. "De aceste subvenţii sunt legate în primul rând nişte obiective politice", suspectează Ursprung. În Europa trăieşte un număr mare de români. Potrivit expertului, opoziţia faţă de social-democraţii din ţară este foarte puternică printre aceşti români din diaspora.

Apropierea dintre biserică şi stat

"Marea majoritate a românilor sunt ortodocşi. Faptul că sprijinul financiar al statului român pentru un centru ortodox român în Elveţia ridică acum întrebări se explică în primul rând prin apropierea istorică dintre Biserica Ortodoxă şi cei de la putere în România.

Emblematic rămâne momentul decembrie 1989 când dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost răsturnat. Atunci Biserica Ortodoxă nu a fost de partea demonstranţilor, la fel ca Biserica Reformată şi cea Catolică, ci a susţinut până la capăt o poziţie favorabilă regimului dictatorului comunist.

Totuşi, la numai câteva luni după schimbarea regimului politic din România, Patriarhul ortodox român, anterior pro-Ceauşescu, colabora deja cu noii conducători", mai arată publicaţia elveţiană.

Articol realizat cu sprijinul Rezist Zurich