Pop îşi cere "anticipat" scuze pentru greşelile pe care le-a făcut
„A greşi e ceva personal, când faci o eroare pe sistem poate duce la dezastru”, a explicat Pop, dând asigurări că nu va face nicio eroare, aceasta în condiţiile în care mulţi îi reproşează grave erori decizionale.
Liviu Pop (Facebook)
Criticat adesea pentru greşelile de exprimare, Liviu Pop a explicat, din nou, vineri, la Digi FM, diferenţa dintre greşeală şi eroare şi şi-a cerut scuze „anticipat” pentru greşelile pe care le-a făcut.
„Soţia mea este profesor de engleză, când i-am explicat din punct de vedere matematic, cum contribuie erorile de sistem, ce se întâmplă cu eroarea, de asta îi spune marjă de eroare, avem teoria erorilor în sondare”, a declarat ministrul, explicaţiile venind în contextul în care a fost criticat după ce a afirmat că „greşelile se pot corecta, dar erorile nu”.
„A greşi e ceva personal, când faci o eroare pe sistem poate duce la dezastru, e o privire strict matematică. Am văzut, intenţionat urmăresc să văd reacţia, unii au căzut în capcană. Încet-încet vor vedea cei care privesc cuvintele din prisma sinonimelor”, a adăugat Pop.
La încheierea emisiunii, ministrul Educaţiei a declarat: „Cer anticipat scuze pentru greşelile pe care le-am făcut, vă asigur că nu voi face nicio eroare”.
Reamintim că, în plus faţă de "greşelile" de exprimare, lui Pop i se reproşează şi o serie de "erori" de sistem, care, spun criticii lui, pot duce la dezastru în învăţământ. Printre acestea cele mai recente sunt: încercarea de face din tipărirea manualelor monopol de stat şi interzicerea auxiliarelor. Astfel, 200 de cadre didactice universitare şi preuniversitare, academicieni şi cercetători au semnat o petiţie prin care spun NU morţii educaţiei româneşti prin impunerea cenzurii, a unor direcţii unice de formare şi încercări „de anulare a diversităţii şi alterităţii”. Petiţia este susţinută de Uniunea Editorilor din România (UER) şi Asociaţia Editorilor din România (AER).
Potrivit iniţiatorilor petiţiei, direcţiile pe care le impune acum Ministerul Educaţiei Naţionale indică o încercare de erodare a principiilor intrinsece ale educaţiei, de demarare a unor acţiuni plasate sub semnul iminenţei cenzurii, a insinuării treptate a factorului ideologic monopolizant, şi se îndreaptă direct împotriva generaţiilor care vor constitui viitorul ţării.
„Încercările de impunere a unor direcţii unice de formare, de educare, de anulare a diversităţii şi alterităţii, atât la nivelul circulaţiei ideilor, cât şi la cel al surselor care le pot produce – specialiştii şi entităţile economice specializate, aflate în sistem competiţional, generator de plus-valoare, sunt practici ale unor regimuri autoritare, dictatoriale”, se precizează în textul petiţiei.
