Poate dieta alcalină să vindece cancerul?

Acum câţiva ani, în "lumea dietelor" a fost introdus un nou concept conform căruia, cu un aport alimentar numit şi "dietă alcalină", se poate regla echilibrul acido-bazic al sângelui şi ţesuturilor pentru a obţine beneficii pentru sănătate.
Fructe
Fructe (Wikipedia)

Robert O. Young a propus în urmă cu câţiva ani dieta alcalină (numită şi dieta acido-bazică). Autorul afirma că o alegere corectă a produselor alimentare care alcalinizează pH-ul ţesuturilor poate determina regresia unor afecţiuni precum cele cardiovasculare, cancerul, diabetul şi alte tulburări neurodegenerative şi neurologice.

Această dietă, potrivit lui Young, ar ajuta la îmbunătăţirea digestiei, la a avea o piele catifelată şi ar oferi mai multă energie organismului: toate acestea fără a număra caloriile şi fără a impune o restricţie calorică.

Caracteristica acestei diete este aceea că se recomandă alimentele care au un efect alcalinizant asupra ph-ului sângelui, în detrimentul celor care cresc aciditatea. Din prima categorie de produse alimentare, cea alcalinizantă, fac parte legumele, în special cele crude, mai multe tipuri de fructe, fructe uscate şi unele cereale - cum ar fi orzul -, pastele, pâinea din făină integrală de grâu şi alac (grâu spelta).

În cea de-a doua categorie, cea acidifiantă, intră: carne, brânzeturi, multe feluri de peşte, lapte, ouă, produse rafinate şi zahărul. Conform dietei, aceste alimente ar trebui să fie eliminate, sau, cel puţin, reduse drastic. În caz contrar, ar putea să apară o serie de probleme, inclusiv excesul de greutate şi chiar riscul de a dezvolta un tip de cancer.

Pentru a şti dacă această dietă poate determina într-adevăr o schimbare constantă a echilibrului acido-bazic al organismului şi poate produce beneficiile menţionate de Young, Epoch Times l-a intervievat pe Giuliano Parpaglioni, biolog şi nutriţionist.

ET: În primul rând, ce este echilibrul acido-bazic al organismului?

GP: "Echilibrul acido-bazic este o stare a organismului în care pH-ul sângelui nu se schimbă: oricare ar fi nutriţia, starea de sănătate sau de stres a organismului (cu excepţia cazurilor patologice grave), pH-ul sanguin este de aproximativ 7,4. Aşadar, pH-ul rămâne în echilibru."

Ce poate provoca acest dezechilibru, care cred că este o stare temporară?

"Dezechilibrele pot fi cauzate de afecţiuni cum ar fi diabetul zaharat de tip I decompensat, ceea ce poate duce la o schimbare a pH-ului sângelui, de administrarea de medicamente sau alimente. Vă dau un exemplu: bicarbonatul de sodiu este un produs alimentar; dacă vom consuma 100-200 de grame o dată, organismul nu este în măsură să compenseze şi, prin urmare, se produce un dezechilibru. În general, aceste dezechilibre nu generează probleme; teoretic, şi sportul ar putea schimba pH-ul".

Sportul acidifiază?

"Da, în timp ce bicarbonatul alcalinizează, sportul acidifiază, dar organismul este capabil să compenseze pentru a menţine pH-ul constant. Echilibrele rămân neafectate, tampoanele prezente în organism sunt capabile să lucreze bine şi pot menţine o valoare stabilă a pH-ului sanguin."

Ce sunt şi care sunt tampoanele în organism?

"Tampoanele sunt nişte sisteme: este vorba despre tampoane chimice, care lucrează pentru a elimina posibilitatea ca pH-ul să varieze spre prea mare sau prea mic, comparativ cu valoarea de 7,4, care, repet, trebuie să fie stabilă. Tampoanele chimice sunt, de exemplu, bicarbonatul sau dioxidul de carbon - sunt diverse elemente chimice care sunt produse de diferite tipuri de procese din organism. De exemplu, respiraţia este o modalitate prin care organismul poate echilibra producţia de tampoane. De asemenea, şi rinichii au această funcţie. Respiraţia şi rinichii sunt cele două motoare principale ale echilibrului acido- bazic.''

Aşadar, vestea bună este că reechilibrarea pH-ului sanguin se face automat de către organism.

"Da, omul nu trebuie să facă nimic pentru a-l reechilibra."

Când aţi vorbit de administrarea medicamentelor şi despre diabet, v-aţi referit la o situaţie de dezechilibru constant?

"Problema este că, atunci când vorbim de dezechilibru, ne referim la situaţii foarte grave. Din acest motiv, este inevitabil o situaţie constantă. În cazul în care o persoană are diabet zaharat decompensat, pH-ul scade foarte mult şi se ajunge la comă diabetică. Şi când spun "foarte mult" mă refer la un pH care scade de la 7,4 la 7,2 şi care nu ajunge la 5.''

Aşadar, este nevoie doar de o minimă schimbare constantă a pH-ului pentru a cauza probleme de sănătate.

"Da"

Care ar putea fi efectele unui pH sanguin, care este în mod constant mai mare sau mai mic, asupra sănătăţii?

"Intervalul normal este 7,35 - 7,45; în acest interval, nu sunt probleme. În cazul în care valorile sunt mai mari sau mai mici decât cele situate în acest interval, există riscul să apară probleme serioase. Nu este o situaţie care poate să dureze zile, prin urmare, în astfel de cazuri, persoana trebuie să fie internată în spital."

De mai mulţi ani se vorbeşte despre dieta alcalină care, datorită unei alegeri atente a anumitor produse alimentare, ar alcaliniza pH-ul sângelui. Se vorbeşte de alcalinizare, deoarece, potrivit autorului acestei diete, omul modern suferă de o problemă de acidifiere a sângelui. Dar, am spus că organismul se autoreglează. Putem face lumină cu privire la acest aspect?

"În practică, vreau să spun că dieta alcalină nu este rea. De exemplu, cu privire la modul în care este structurată, se observă o scădere a consumului alimentelor de origine animală şi aportul crescut de alimente vegetale. În practică, aceasta este o dietă mediteraneană sau chiar aproape vegetariană. Motiv pentru care nu văd nimic greşit în urmarea acestor sfaturi.

Cu toate acestea, principiul care ghidează alegerea produselor alimentare în dieta alcalină este total greşit. Acest lucru din cauza faptului că pH-ul sanguin este întotdeauna 7,4 (uşor alcalin) deci, indiferent de ceea ce consumăm pH-ul său nu se schimbă."

Interesant. Dar proteinele nu provoacă acidifiere?

"Aportul de proteine, nu numai animale ci şi vegetale (de exemplu, cereale şi leguminoase), furnizează organismului un aport mai mare de acid. Dar această sarcină este compensată fără nicio problemă de echilibrul acido-bazic pe care l-am menţionat mai înainte, şi anume prin tampoane chimice şi activitatea rinichilor şi plămânilor. Deci, pH-ul nu se schimbă."

Ce efect au grăsimile şi carbohidraţii asupra echilibrului acido-bazic?

"Grăsimile sunt acizi, carbohidraţii sunt neutri."

Atunci nu alimentaţia este cea care aduce pH-ul în echilibru, pentru că organismul o face automat.

"Aşa este."

Aşadar, alimentaţia nu poate determina un dezechilibru al pH-ului sanguin.

"Există unele tipuri de diete care pot creşte acizii în sânge, dar pH-ul final trebuie să rămână constant. Vă dau un simplu exemplu: atunci când o femeie însărcinată trece printr-o schimbare totală a metabolismului, suferă de greaţă. Acest lucru se întâmplă deoarece cresc corpii cetonici în sânge, care sunt acizi derivaţi din metabolismul grăsimilor. Crescând corpii cetonici, pH-ul coboară uşor, iar femeia nu se simte bine şi are greaţă.

Acest lucru poate fi cauzat, într-o manieră mult mai gravă, de diabetul zaharat decompensat, când are loc, mai mult sau mai puţin, acelaşi mecanism de acţiune. Şi chiar unele tipuri de diete - de exemplu "dietele ketogenice", precum dieta Dukan - care pot creşte corpii cetonici în sânge.

Dar, la nivele fiziologice, în cazul în care o persoană se simte bine şi nu are diabet, ce constituie principala cauză a decompensării care duce la spitalizare, sistemele tampon pot compensa. Aşa că s-ar putea încadra într-un disconfort minim, nimic grav. "

Am auzit că acidoza metabolică, un dezechilibru care duce la o acumulare de acizi în organism, poate cauza cancer si osteoporoză.

"În ceea ce priveşte cancerul, din contră: cancerul este cel care provoacă acidoză. Iar cu privire la osteoporoză, dacă o persoană asimilează o cantitate adecvată de calciu şi nu are deficit de vitamina D, chiar şi consumând alimente care, în teorie, sunt definite acidifiante, nu prezintă niciun risc de osteoporoză. Ideea este aportul de calciu şi vitamina D din dietă.

Dacă, de exemplu, o persoană consumă multe proteine, acuzate, de multe ori, că ar cauza osteoporoză şi creşterea acidităţii din sânge, nu are probleme de osteoporoză, asta dacă nu cumva urmează o dietă săracă în calciu sau are un deficit de vitamina D. Aşadar, a afirma că dieta acidifiantă provoacă osteoporoză este fals.

Însă, este adevărat că, de exemplu, prin creşterea consumului de sare, se pierde mai mult calciu prin urină. Este adevărat că un consum de alimente de origine animală, de obicei mai sărate decât alte produse alimentare (de exemplu, brânzeturile vechi), pot crea mai multe probleme comparativ cu alte alimente."

Mai înainte aţi spus că este cancerul cel care cauzează acidoză şi nu invers.

"Da, dar este o acidoză limitată la zona din jurul tumorii. În jurul tumorii primare este o acidifiere a ţesuturilor; nu o acidoză sistemică."

Aşadar, în cazul acesta, nu este vorba de acidifierea sângelui?

"În stadiile avansate de cancer, pot exista cazuri de malnutriţie, deci este posibil să existe o creştere de corpi cetonici din cauza consumului de grăsimi despre care am vorbit mai înainte, ceea ce duce la creşterea acidităţii; dar acest lucru este oricum cauzat de tumoare".

Dacă o persoană gândeşte: "Am o tumoare care îmi provoacă acidoză. Aşadar, dacă eu consum alimente mai alcaline, combat acidoza şi apoi chiar tumoarea", raţionamentul său este corect?

"Nu, nu chiar. Este adevărat, însă, că s-a demonstrat că anumite tipuri de alimente pot provoca apariţia tumorilor: este vorba mai ales de alimente de origine animală."

Care sunt acestea?

"Mai ales carnea roşie şi carnea procesată. Mai adaug că, urmând indicaţiile din dieta alcalină, se mănâncă mai bine pentru că se evită alimentele procesate, se preferă consumul de produse de origine vegetală şi se diminuează cele de origine animală; sunt aceleaşi recomandări pe care le dau toţi nutriţioniştii. Dacă lucrurile merg bine undeva, atunci ele merg prost în altă parte.

Pe site-ul dumneavoastră citesc că, prin adoptarea unei diete alcaline, există trei dezavantaje: risc de carenţe, riscul de a schimba dieta cu un tratament şi riscul de a înlocui orice tratament cu dieta. Puteţi explica aceste trei concepte?

"Dacă este bine făcută, dieta alcalină nu duce la carenţe. De exemplu, în cazul în care o persoană urmează o dietă vegetariană fără a ţine seama de nutrienţi există riscul de deficienţe nutriţionale; este un concept banal. Cele mai importante riscuri apar atunci când o persoană spune: "Oh, pe internet se spune că dieta alcalină vindecă tumorile! Atunci nu voi mai face chimioterapie, trebuie doar să urmez dieta alcalină."

În concluzie, Robert O. Young a scris în cărţile sale că abordarea sa nutriţională ar putea face să regreseze cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare, tumorile, şi alte afecţiuni neurodegenerative şi neurologice; de asemenea, îmbunătăţeşte digestia, nivelul energetic şi pielea devine mai fină: toate acestea, fără a număra caloriile şi fără nicio restricţie calorică. Dincolo de faptul că dvs., dr. Parpaglioni, aţi explicat motivele pentru care reglarea pH-ului sanguin nu este legată de alimentaţie, consideraţi că dieta alcalină poate produce aceste beneficii?

"Sunt ipoteze, fără niciun fel de date susţinute ştiinţific. Nu există nici o dovadă că dieta alcalină vindecă ceva, în afară de ceea ce poate face o dietă în special cu alimente vegetale şi cu puţine alimente de origine animală (prin urmare, mai mult sau mai puţin o dieta mediteraneană)."

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință