Plantele pot fi afectate de zgomote produse de oameni

Un nou studiu arată că plantele pot fi afectate  de zgomotele produse de om, şi că ele evită să-şi disperseze seminţele în zone poluate fonic
Un nou studiu arată că plantele pot fi afectate de zgomotele produse de om, şi că ele evită să-şi disperseze seminţele în zone poluate fonic (Dcrjsr / Wikimedia Commons)

Poluarea fonică poate avea un efect de undă asupra plantelor dacă afectează vectorii animalieri care ajută la reproducerea plantei. Iar consecinţele pot persista timp de decenii, chiar şi după ce zgomotul a dispărut.

Multe plante se bazează pe animale, ca păsările pentru polenizare şi împrăştierea seminţelor. O echipă de cercetători americani a efectuat experimente timp de mai mulţi ani în zona Canyon Rattlesnake Wildlife, în New Mexico, de unde se extrag gaze naturale, pentru a determina modul în care plantele sunt indirect afectate de zgomot.

Compresoarele extrag şi transportă gaze naturale în întreaga zonă, generând un zgomot ambiental considerabil zi şi noapte, pe tot timpul anului.

În primul experiment, echipa a creat spaţii artificiale de gilia stacojie, o floare roşie sălbatică obişnuită în zonă. Ei au plantat cinci plante pe spaţiu, fiecare constând din trei imitaţii de flori: tuburi mici cu apă cu zahăr acoperite cu bandă adezivă roşie.

O plantă din fiecare spaţiu a fost pudrată cu polen fals, colorate diferit pentru fiecare patch-uri, pentru a vedea cât de mult se răspândeşte în cadrul şi între patch-uri.

Oamenii de stiinta au descoperit ca transferul de polen a fost mai frecvent la site-urile zgomotoase, şi că colibriul negru (Archilochus Alexandri) a vizitat site-urile zgomotoase de cinci ori mai des decât pe cele liniştite.

"Colibriul negru poate prefera site-uri zgomotoase, deoarece o altă specie de păsări care le vânează cuiburile, gaiţa moţată din vest, tinde să evite aceste zone", a spus autorul studiului Clinton Francisc de la Centrul Naţional de sinteză evolutivă, în Carolina de Nord într-un comunicat de presă.

Prin urmare, plantele polenizate de colibri, ar putea beneficia indirect de zgomot ambiental în cazul în care mai multe seminţe sunt produse în acest mod.

In al doilea experiment, cercetătorii au studiat o specie de arbori dominantă în zonă -pin pinyon (Pinus edulis)-pentru a vedea cum influenţează zgomotul seminţele de arbori şi puieţii.

Dacă nu sunt consumate în conuri, seminţele de pin cad pe sol, unde ele pot fi consumate de animale. Echipa a răspândit seminţe sub 120 de pini la site-uri zgomotoase şi liniştite, şi a filmat hrănirea animalelor cu o cameră activată de mişcare.

În general, vizitatorii includ rozătoare, păsări şi iepuri. Cu toate acestea, şoarecii au preferat site-uri zgomotoase, în timp ce gaiţele moţate de vest le-au evitat. De asemenea, puieţii de pinyon pin s-au dovedit a fi de patru ori mai abundenţi la site-urile liniştite.

Când şoarecii mănâncă seminţe de pin, seminţele sunt distruse în timpul digestiei, pe când gaiţele le ascund pentru a le consuma mai târziu, germinarea fiind posibilă dacă păsările nu le mută.

Deoarece poate lua mulţi ani pentru un pin pinyon să devenă copac, un mediu zgomotos poate avea efecte pe termen lung asupra acestei specii.

"Mai puţini puieţi în zonele zgomotoase ar putea însemna mai puţini copaci maturi, dar pentru că [pinyon pini] sunt atât de lenţi în creştere schimbarea ar fi trecut neobservată ani de zile", a spus Francis.

"Mai puţini copaci [pinyon pin] ar însemna mai puţin habitat critic pentru sute de specii care depind de ei pentru supravieţuire."

Rezultatele vor fi publicate în Proceedings of Royal Society B, pe 21 martie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință