Peste 45% din apele Romaniei se incadreaza in clasa II de calitate Procentul de ape uzate ramane de peste 70%

Conform „Sintezei Calitatii Apelor din Romania”, realizata de Administratia Nationala „Apele Romane”, in anul 2009, din punct de vedere chimic, calitatea apei s-a mentinut relativ constanta in ultimii patru ani, superioara situatiei inregistrate in anul 2005.

Astfel, 25,7% s-au incadrat in clasa I („foarte buna”) ”) fata de 14,5 % cat erau in 2005, iar 46,8% din sectoarele de rauri monitorizate se incadreaza in clasa a II-a de calitate („buna fata de 37,8 % cat erau in 2005. Prin urmare, in ultimii patru ani, s-a inregistrat o usoara crestere a calitatii apelor de clasa I de calitate cu 11,2%, iar in ceea ce priveste sectoarele de rauri de clasa II de calitate acestea sunt cu 9% mai multe decat in anul 2005. V. Grafic pag. 2

In ceea ce priveste calitatea sectoarelor de rauri monitorizate si incadrate sub limita clasei a II-a, 17,9 % dintre acestea au prezentat valori caracteristice clasei a III-a („moderata”) si 6,1% clasei a IV-a („slaba”) - valori cu 10% mai mici decat in ultimii patru ani si 3,5% clasei a V-a („proasta”), cu 2% mai putin decat procentul inregistrat in perioada mentionata.

Din punct de vedere biologic, se constata o usoara imbunatatire a calitatii apei raurilor din Romania. Astfel, 55% din raurile din Romania au o calitate buna (clasa a II-a), cu 5% mai mult decat in anul 2008 si cu 10% fata de anii 2006 si 2007, iar procentul de ape de foarte buna calitate a inregistrat valori oscilante, dar in usoara scadere in raport cu perioada 2005-2008. Astfel, in anul 2009, 23% erau ape de foarte buna calitate din punct de vedere biologic, comparativ cu anul 2005, de exemplu, cand procentul de ape de foarte buna calitate era de 29%. In acelasi timp, procentul de ape de calitate moderata (clasa a III-a) s-a redus sensibil (acestea trecand la clasa a II-a), de la 23% cat era in 2005, la 17,49 % cat se inregistra in anul 2009, iar procentul apelor de calitate slaba si proasta s-a redus in anul 2009 cu un procent de la 3-5%, comparativ cu anul 2005. V. Harta atasata

Din punct de vedere biologic, in functie de situatia globala a lungimilor de rau, bazinul hidrografic Jiu are in continuare apele de cea mai buna calitate. Astfel, 74,53% din lungimile de rauri aflate in bazinul hidrografic Jiu au apa de foarte buna calitate (clasa I).

In clasa a II-a de calitate, s-au incadrat majoritatea lungimilor de rauri din bazinele hidrografice, din care amintim pe acelea care au depasit procentul de 50%. Astfel, lungimile de rauri din bazinul hidrografic Nera-Cerna s-au incadrat in proportie de 86,67 % in clasa a II-a de calitate, urmate de lungimile de rauri din bazinele hidrografice Prut (79,7%), Bega-Timis-Caras (75,59%), Tisa (65,51%), Somes (64,63%), Mures-Aranca (60,67%), Siret (59,35%), Crisuri (55%). Raurile din bazinele hidrografice Vedea-Calmatui (51,77%) si Ialomita-Calmatui (41,44%) s-au incadrat in clasa a III-a de calitate („moderata”), fiind caracteristice apelor de campie cu debite scazute pe timpul verii si valori ridicate ale apei.

Pe teritoriul municipiului Bucuresti, calitatea apei raului Dambovita se degradeaza considerabil dupa evacuarea apelor uzate in sectiunea Glina, astfel ca, de la o apa de clasa a II-a de calitate („buna”) in amonte, in sectiunile Balaceanca si Budesti calitatea apei raului Dambovita devine de clasa a V-a („proasta”).

Astfel, din punct de vedere fizico-chimic, indicatorii regimului de oxigen si regimul de nutrienti se incadreaza in clasa a V-a, iar, din punct de vedere biologic, nu putem vorbi decat despre organisme specifice unui mediu poluat. Referitor la raul Arges, amonte de Bucuresti (amonte priza Crivina), starea de calitate este buna, insa, dupa confluenta cu raul Dambovita (sectiunea Clatesti), calitatea apei se inrautateste, corespunzand, din punct de vedere biologic, clasei a-V-a, din cauza aportului de apa de calitate proasta adusa de raul Dambovita, influenta care se resimte si la confluenta Argesului cu Dunarea.