Parlamentul European a votat recomandările privind negocierea TTIP. "Este un pas înapoi pentru cetăţeni, mediu şi democraţie", susţin ONG-urile

"Europa", sculptură a artistului belgian May Claerhout din faţa Parlamentului European, Bruxelles
"Europa", sculptură a artistului belgian May Claerhout din faţa Parlamentului European, Bruxelles (Sean Gallup / Getty Images)

Cu 436 de voturi pentru, 241 împotrivă şi 32 de abţineri, Parlamentul European a aprobat miercuri recomandările către negociatorii Comisiei Europeane pentru parteneriatul transatlantic UE-SUA (TTIP).

"Acordul între UE şi USA trebuie să deschidă pieţele americane pentru firmele europene, fără a compromite însă standardele europene" au susţinut europarlamentarii în recomandările către negociatorii UE, votate miercuri.

Pentru a rezolva disputele comerciale dintre investitori şi state, un sistem nou de justiţie, cu judecători numiţi public, supus unor reguli de supraveghere şi transparenţă ar trebui să înlocuiască arbitrajul privat stabilit de sistemul rezolvării disputelor dintre investitori şi stat (ISDS), se mai precizează în recomandări.

"Un proces de globalizare fără precedent are loc acum şi cetăţenii şi companiilor sunt în mijlocul acestuia. Ca parlamentari, este datoria noastră democratică să dăm formă acestui proces. Dacă trebuie să avem în vedere beneficiile pentru oameni, nu putem să lăsăm acest proces doar în mâinile negociatorilor. De aceea am redactat această rezoluţie şi am enumerat principiile acordului comercial pe care am vrea să îl încheie Comisia", a declarat raportorul Bernd Lange (S&D, DE).

"Cerem un proces mai transparent, protecţie pentru drepturile angajaţilor, pentru datele personale şi serviciile publice. Insistăm ca dreptul legiuitorilor de pe ambele maluri ale Atlanticului de a legifera să nu fie subminate de curţi private sau alte organisme similare, a adăugat Berndt Lange, adăugând că PE a transmis instrucţiuni clare Comisiei în privinţa tipului de tratat dorit. Iar dacă, în cele din urmă, tratatul negociat nu va fi bun, îl vor respinge. Dacă va fi bun, îl vom adopta", a adăugat Lange.

Reamintim că cel mai controversat aspect din cadrul TTIP-ului sunt clauzele privind soluţionarea disputelor între investitor şi state (Investment State Dispute Settlement - ISDS), care permite corporaţiilor să dea în judecată, la tribunale private de arbitraj, guvernele.

Opozanţii acestui tratat acuză că aceste clauze de tip ISDS ar putea zădarnici eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie specifică. Statele ar fi obligate să plătească milioane, în compensaţie, pentru corporaţii care îşi pierd din profituri datorită unor legi care protejează interesele naţionale în domeniul mediului, salarizării, sănătăţii, protejării agriculturii naţionale etc. însă îi dezvantajează pe investitori.

Pentru a împăca atât cetăţenii care au cerut, în repetate rânduri excluderea acestui mecanism în tratat cât şi presiunile din partea corporaţiilor, susţinute de politic, în favoarea adoptării ISDS, europarlamentarii au convenit, cu 447 voturi pentru, 229 împotrivă şi 30 de abţineri, asupra unei formule de compromis.

Textul de compromis privind instrumentele pentru rezolvarea disputelor dintre investitori şi state, la care au ajuns grupurile politice după negocieri lungi şi încordate, inserat în text, cere un nou sistem de justiţie care să înlocuiască prevederile "rezolvării disputelor dintre investitori şi state" (ISDS) comună tratatelor comerciale, care se bazează pe arbitraj privat şi sunt comune acordurilor comerciale.

Acest sistem ar trebui să fie ”subiect al principiilor şi supravegherii democratice", iar cazurile să fie rezolvate "transparent", de către "judecători numiţi public, independenţi şi profesionişti", "în cadrul unor audieri publice". Acest sistem ar trebui să includă "un mecanism de apel", să respecte jurisdicţia tribunalelor UE şi ale statelor membre şi să asigure că interesele private "nu pot submina obiectivele politicilor publice", se arată în text, potrivit unei informari a PE.

Opinia opozanţilor TTIP

"Rezultatul votului de astăzi este un pas înapoi pentru cetăţeni, mediu şi democraţie", a reacţionat Friends of Earth (FOE), una din cele mai cunoscute organizaţii de mediu din lume, la votul dat astăzi în PE.

"Cetăţenii Europei sunt, pe bună dreptate îngrijoraţi de ameninţarea pe care TTIP o reprezintă pentru mediu, hrană, sistemul de sănătate şi de protecţie socială", a declarat Natacha Cingotti, trade campaigner FOE.

"Oamenii au aşteptat ca Parlamentul European să ia o poziţie fermă, însă deputaţii europeni s-au poziţionat de partea corporaţiilor şi au pus în pericol democraţia prin sprijinirea neogicierilor TTIP. Parlamentul a susţinut propuneri periculoase în TTIP precum privilegii speciale pentru investitori.", a adăugat Cingotti, acuzând PE că a ignorat mobilizarea masivă a societăţii civile împotriva pericolelor reprezentate de TTIP, ceea ce va duce la o ascuţire a opoziţiei faţă de acest tratat.

Parlamentul European nu a ţinut cont de voinţa cetăţenilor care în proporţie de 97% au afirmat că nu sunt de acord cu ISDS, opinează şi Lavinia Andrei, preşedintele Terra Mileniul III, ONG parte a coaliţie Stop TTIP. În viziunea dnei Andrei votul de astăzi este, într-adevăr, un pas înapoi faţă de consultările pe ISDS care au avut loc anul trecut.

"Practic, PE a votat pentru o clauză ISDS, mai "light", dar la fel de otrăvitoare.", opinează Lavinia Andrei.

Reamintim că anterior votului de miercuri, peste 480 de ONG-uri le-au adresat europarlamentarilor o scrisoare deschisă prin care le-au cerut acestora să ţină cont de voinţa a peste 2,3 milioane de cetăţeni au semnat în ultimele 8 luni împotriva TTIP. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

De-a lungul timpului, opozanţii TTIP au arătat că acest tratat nu este despre comerţ liber - între UE şi SUA existând deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate - ci despre "armonizarea reglementarilor”, ceea ce se poate traduce, practic, prin adoptarea standardului cel mai scăzut sau, după caz, a standardului celui mai avantajos pentru corporaţii.

"Astfel, dacă în UE noi avem legislaţie care interzice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.", explica în cadrul unei conferinţe de presă ţinute în România, Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP.

Nu doar produsele, fie ele alimentare, cosmetice etc., ci şi serviciilor publice care vor fi supuse presiunii pentru a deveni din ce în ce mai comerciale şi ar putea pierde partea de subvenţii odată cu adoptarea TTIP, cred opozanţii acestui tratat.

Astfel, dacă în SUA spitalele sunt private, în UE multe spitale sunt publice şi se pune accent pe asigurarea unui pachet de servicii gratuite pentru populaţie. Nu este exclus însă, ca odată cu TTIP să vedem cum investitori americani pot să pună presiune pe guvernele statelor UE să asigure condiţii egale pentru firmele americane şi cele de stat ceea ce duce la două rezultate: fie spitalele private să primească subvenţii de la stat (cu alte cuvinte de la cetăţenii care cotizează la buget) fie ca unităţilor medicale de stat să li se retragă finanţarea, pentru ca americanii să nu se simtă discriminaţi, consideră Maier.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne