Orice pentru putere: povestea adevărată a dictatorului chinez Jiang Zemin: Capitolul 18 (3)

Ascunzătoarea secretă a lui Huang Liman

Potrivit unor surse din China, la un moment dat guvernul central chinez a inspectat oficiali guvernamentali din unele provincii şi oraşe, descoperind gravitatea şi amploarea corupţiei. A fost şocant să se constate că, în calitatea sa de Secretar al comitetului de Partid al oraşului Shenzhen, Huang aruncase cu bani după pofta inimii, dar economiile ei au rămas în jur de 50 de miliarde de yuani.

Conform raportului anchetei, efectuat de Biroul de Control al statului, Huang primea 0,3 milioane de yuani în beneficii lunare. De asemenea, raportul a arătat că liderii la nivel de provincie, din Comitetul municipal şi din guvernul oraşului Shenzhen, inclusiv Huang, primeau fiecare 0,25 pana la 0,3 milioane de yuani în prestaţii lunare şi salarii. Pentru cheltuieli personale pentru banchete numai, aceştia au cheltuit 0,15 - 0,2 milioane yuani închiriind apartamente de lux la Hotelul Wuzhou în fiecare lună. În plus, au cheltuit cincizeci de mii de yuani cumpărând cadouri în fiecare lună.

Pe parcursul celor patru ani, cât Huang a lucrat în Shenzhen, ea a avut, de asemenea, vile de lux în Golful Shenzhen, Gaungzhou, Beijing şi Shanghai, ale căror valoare pe piaţă însuma 14 - 15 milioane de yuani. Vilele ei de la Beijing, Guangzhou şi Shenzhen au fost plătite din beneficiile sale pentru cazare. Cu alte cuvinte, acestea au fost cadouri din partea guvernului chinez. Numai palatul ei situat într-o parte pitorească a muntelui Baiyun din Guangzhou are o valoare de piaţă de 4 milioane de yuani. Huang nu a plătit nimic pentru palat, ci doar pentru cheltuielile de design interior. De fapt, există cca. patruzeci de vile în această zonă pitorească şi cele mai multe dintre ele aparţin actualilor şi foştilor membrii ai Comitetului Provinciei Guangdong. Huang are un alt palat în stil european în Golful Shenzhen. Are 280 de metri pătraţi şi o gradină de peste o sută de metri pătraţi. Valoarea de piaţă este de aproape 5 milioane de yuani, dar Huang a plătit numai cincizeci de mii de yuani pentru el. În ceea ce priveşte suprafaţa palatelor ei şi valoarea beneficiilor ei pentru locuinţe, cotele primite sunt împotriva regulilor guvernului.

Huang a fost de asemenea urmărită penal pentru închirierea a şaisprezece apartamente de lux în Mansion Qilin şi Hotel Wuzhou pentru o lungă perioadă de timp, în numele comitetului oraşului Shenzhen. (Cadre de nivel de provincie le folosesc pentru vacanţe şi sărbători.) Cheltuielile cu hotelul totalizau 20 milioane de yuani pe an.

În timp ce Huang domnea peste oraşul Shenzhen, numărul de jafuri a crescut la 600 pe zi, în medie. Shenzhen a devenit un paradis pentru infractori. După ce Jiang a fost dat jos, Huang a pierdut repede puterea şi a fost transferata în provincia Guangdong, unde a devenit preşedinte al Congresului Poporului, poziţie fără putere reală. Un lucru este cert: va dura mult timp pentru a repara prejudiciul sever pe care ea l-a adus oraşului Shenzhen.

Trebuie să fie dificil chiar şi pentru Jiang pentru a ţine evidenţa numărului de femei cu care a fost implicat sexual. În anii 50, în timp ce Jiang studia în Uniunea Sovietică, el a avut o amantă rusoaică, numită Klava. În timp ce era şef al Ministerului Industriei Electrice, Jiang a călătorit în Statele Unite pentru prima dată şi a apelat la serviciile unei prostituate în Las Vegas. Ulterior, prostituata a declarat pentru FBI, "Grasul a dat bacşiş bun". Fireşte, guvernul comunist chinez a plătit pentru toate cheltuielile. În anii 80, când Jiang era primar în Shanghai, a vizitat San Francisco. În timpul turneului, el a făcut aranjamente speciale pentru a merge la Reno, un oraş-cazinou celebru în Statele Unite ale Americii. În cele din urmă Jiang a pierdut toţi banii pe care i-a avut, astfel încât oraşul Shanghai a trebuit să trimită sume suplimentare de urgenţă. În timpul turneului, Jiang a simţit brusc o dorinţă pentru femei americane. Un ofiţer de poliţie de nivel înalt responsabil pentru siguranţa personală a lui Jiang auzind cererea acestuia a fost complet uluit. Niciodată nu s-ar fi aşteptat ca primarul celui de-al doilea oraş ca mărime, al unei naţiuni mari, cum ar fi China, să facă în mod deschis o astfel de cerere de prost gust - pentru o prostituată. Zece ani mai târziu el avea să discute ocazional despre această poveste incredibilă cu prietenii lui.

Fiind un libertin care duce o viaţă de dezmăţ, este dificil de spus câţi copii are de fapt Jiang. Soţia lui, Wang Zhiping, a dat naştere la doi fii, cel mare pe nume Jiang Mianheng (cunoscut anterior ca Jiang Minkang) şi cel mic numit Jiang Miankang. Dar este cunoscut şi un al treilea fiu, Jiang Chuankang, care a fost născut în afara căsătoriei şi nu a apărut niciodată în portretele de familie ale lui Jiang. Jiang Chuankang este un lider de nivel mediu în Administraţia PCC. Se presupune că este şi lider al Biroului 610.

Mulţi bărbaţi au amante. Atunci când oficialii de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez au aventuri extraconjugale, plătesc amantelor lor o mulţime de bani, dar nu le permit acestora să se implice în politică. De asemenea, cele mai multe dintre amantele lor sunt femei necăsătorite sau divorţate. Jiang, pe de altă parte, a avut sex cu prostituate pe cheltuiala guvernului şi le-a pus pe amantele sale în locuri înalte din guvern. Aceste femei, după ce au fost promovate pe poziţii înalte, au fost complet devotate proiectului lui Jiang Zemin de ruinare a Chinei. Ele l-au asistat la distrugerea capitalului cultural al chinezilor şi a valorilor morale tradiţionale. Chen Zhili a distrus sistemul de învăţământ din China. Huang Liman a promovat şi a accelerat corupţia în rândul funcţionarilor guvernamentali. Zuying Song cânta propagandă culturală pentru a acoperi numeroasele crize cu care se confrunta China. Klava - amanta KGB-ista a lui Jiang l-a transformat într-un trădător care ajuns sa cedeze Rusiei teritorii chineze. Din toate acestea este uşor de văzut, că viaţa sexuală a lui Jiang nu a afectat numai reputaţia personală a acestuia, ci şi prosperitatea Chinei şi viitorul poporului chinez.

5. Chiar şi puii de găină şi câinii se ridică pe poziţii înalte când stăpânul lor ajunge la putere

Toate femeile pe care le-a avut Jiang Zemin au ajuns în poziţii sus-puse atunci când acesta a ajuns la putere. Bineînţeles, rudele lui Jiang, de asemenea, s-au ridicat şi ele în ierarhie.

Jiang Mianheng, omul cel mai corupt din China

În 1980, Jiang l-a trimis pe fiul său, Jiang Mianheng în Statele Unite. A studiat acolo, s-a căsătorit, a avut un fiu, şi a devenit rezident permanent în Statele Unite. Acesta şi-a ţinut de asemenea privirile pe evoluţiile din China în timp ce se afla în Statele Unite. În anul 1992, când Jiang a câştigat controlul complet asupra Partidului Comunist Chinez, guvernului comunist şi armatei, l-a chemat imediat pe Jiang Mianheng înapoi, pentru a profita de puterea sa şi a face profituri uriaşe în China. Astfel că Jiang Mianheng şi-a adus soţia şi fiul înapoi în China. În ianuarie 1993, el a început să lucreze ca cercetător la Institutul de Ceramică din Shanghai (SIC), în cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe. A devenit şeful institutului în numai patru ani, lucru care a ridicat multe sprâncene. Cum Jiang Zemin a continuat să-şi stabilizeze şi să-şi extindă puterea, Jiang Mianheng a început să facă investiţii în timp ce îşi şi-a păstrat locul de muncă la SIC.

În 1994, Jiang Mianheng a cumpărat Compania Mixta de Investiţii din Shanghai, în valoare de peste 100 milioane de yuani pentru preţul incredibil de doar câteva milioane de yuani, şi aceia împrumutaţi de la o bancă. Aşa şi-a fondat el imperiul de telecomunicaţii. Huang, vicepreşedinte al oraşului Comitetului Economic Shanghai, a fondat iniţial compania după ce a cheltuit o mulţime de timp şi efort. Dar, după ce a fondat compania şi a condus-o timp de numai trei luni, Huang a fost brusc transferat înapoi la Comitetului oraşului Shanghai. Apoi, Jiang Mianheng a aterizat brusc pe funcţia de Preşedinte şi Director General. Ca urmare, a devenit brusc pe Regele neîncoronat al Telecomunicaţiilor din China. De atunci Huang a dispărut şi nimeni nu-şi poate aminti nici măcar numele lui. Aşa l-a deposedat Jiang Mianheng de Societatea Mixtă de Investiţii.

Societatea este înregistrată ca o corporaţie de stat, dar a devenit de fapt afacerea privată a lui Jiang Mianheng, lucru care îl pune pe poziţia de proprietar al oraşului Shanghai. Fiind fiul cel mai mare al lui Jiang, Jiang Mianheng are atât bani cât şi puterea în buzunar. Prin urmare, afacerea sa este în mod garantat un succes de proporţii. Investitorii chinezi sau occidentali, inclusiv Jerry Yang, co-fondatorul Yahoo, au dorit să facă afaceri cu el. În câţiva ani, Jiang Mianheng a construit un imperiu gigant al telecomunicaţiilor. Până în 2001, Jiang Mianheng avea Compania Mixtă de Investiţii din Shanghai şi controla peste zece alte companii prin intermediul acţiunilor, inclusiv reţeaua de informaţii Shanghai, reţeaua de televiziune prin cablu China Network, etc. El conduce o mare varietate de afaceri, cum ar fi cele de cablu, mass media online, producere de DVD / VCD-uri , precum şi reţele de bandă largă pentru întreprinderi.

Potrivit oamenilor de afaceri din Shanghai, Jiang Mianheng este preşedintele multor companii şi întreprinderi, în aproape toate industriile mai prospere. El este chiar în managementul de nivel superior al Tunelului Shanghai şi Metroului Shanghai. Un om de afaceri a zburat o dată cu Shanghai Airlines. În timpul zborului, a văzut accidental în revista companiei o fotografie a reuniunii consiliului director al administraţiei companiei aeriene. Unul dintre bărbaţii din fotografie era Jiang Mianheng. Cu toate acestea, Liniile Aeriene Shanghai nu au publicat lista oficială a consiliului sau directorilor. Potrivit oamenilor de afaceri din Shanghai, Jiang Mianheng nu este doar regele telecomunicaţiilor din China, ci şi şeful lumii interlope din Triada Shanghai.

Succesul în afaceri nu i-a mulţumit pe Jiang Zemin şi Jiang Mianheng. Oamenii de afaceri de succes din istoria Partidul Comunist Chinez erau vulnerabili, dacă nu aveau o poziţie înaltă în guvernul comunist. Ca urmare, Departamentul de Stat al Chinei a anunţat o listă de posturi noi pe 2 decembrie 1999, iar Jiang Mianheng era unul dintre numele de pe listă. S-a dovedit că Jiang îl pusese numărul doi în Academia Chineză de Ştiinţe.

În mai 2001 în Hong Kong s-a ţinut forumul Fortune Global. Jiang l-a adus pe Jiang Mianheng la forum şi l-a prezentat unora dintre cei mai bogaţi şi mai puternici oameni din lume, în special celor care deţineau companii multi-naţionale, cu scopul de a extinde imperiul familiei. În ziua următoare, când cererea Chinei de a găzdui Jocurile Olimpice din 2008 la Beijing a fost aprobată, Jiang Mianheng a semnat contracte de afaceri de mare anvergură cu aceşti oameni bogaţi. Jiang Mianheng devenise întruchiparea "birocratului comercial."

China Network fusese anterior cunoscută sub numele de Network şi fusese de asemeneadeţinută de Jiang Mianheng. La momentul respectiv Jiang Mianheng dorea să preia Nord Telecomm. Dar de fapt, sub conducerea lui proasta, reţeaua se confrunta cu falimentul şi nu avea bani. Pentru a rezolva criza, Jiang a ordonat companiei China Telecomm să se dividă în Nord Telecomm şi Sud Telecomm, după care dat compania Nord Telecomm cu activele sale cu tot - prezente în peste zece provincii de nord - firmei Network, pur şi simplu.

În septembrie 2004, Network a amânat din nou data la care programase sa iasă pe piaţa bursieră. La vremea respectivă era singura din cele patru cele mai mari companii de telecomunicaţii din China, inexistentă pe piaţa de acţiuni. Octombrie era termenul final. Trei din cele patru cele mai mari companii de telecomunicaţii din China puteau sa-şi tranzacţioneze acţiunile pe piaţa bursieră. Ca fiu al lui Jiang Zemin, politicianul cel mai puternic din China în acel moment, cum de n-a putut Jiang Mianheng să tranzacţioneze acţiunile firmei Network pe piaţa bursieră, după ca a primit Nord Telecomm şi toate activele sale fixe din zece provincii pe gratis? Unde s-au dus banii?

Înainte de ieşi pe piaţa bursieră, Jiang Mianheng a efectuat trei operaţiuni de fuziune, pe care mai târziu le-a anulat. În timpul confuziei generate de fuziuni şi împărţiri, Jiang Mianheng a băgat în propriul buzunar multe dintre activele societăţii. Jiang Mianheng l-a recrutat personal pe Zhang Chunjiang şi l-a făcut preşedintele firmei China Networks. Zhang a declarat o dată în mod deschis: "Toate eforturile au fost orientate spre tranzacţionarea pe piaţa de capital." Cu alte cuvinte, Jiang Mianheng a furat toate bunurile de la Network, o companie presupusa de stat, înainte de a pune acţiunile companiei, acum golite, la vânzare pe piaţa bursieră.

Să vorbim despre un alt scandal foarte cunoscut. În septembrie 2000, Jiang Mianheng şi Wang Wenyang, fiul dintre celui mai bogat om de afaceri din Taiwan, Wang Yongching, au anunţat fondarea firmei Grace Semiconductor Manufacturing Corporation (GSMC), un joint-venture cu o investiţie totală de 6.4 miliarde de dolari. Dar Wang Wenyang a declarat că nu a investit nici un ban. Banii proveneau de fapt de la Jiang Mianheng. Jiang Mianheng se folosise de puterea tatălui său şi devenise putred de bogat. Era literalmente omul cel mai corupt din China. Mai mult decât atât, Jiang l-a numit numărul doi în Academia Chineză de Ştiinţe, în ciuda faptului că nu are realizări academice. Aceasta a fost cu adevărat cel mai mare scandal în domeniul ştiinţei în China şi în întreaga lume.

Zhou Zhengyi, cunoscut ca cel mai bogat magnat imobiliar din Shanghai, a fost arestat în mai 2003. În urma arestării sale, vicepreşedintele sucursalei din Hong Kong al Bank of China, Liu Jinbao, a fost concediat şi trimis în judecată pentru evaziune fiscală, manipularea pieţei şi acordarea de împrumuturi în mod ilegal. Acest caz este cunoscut acum ca cea mai mare fraudă financiară de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Potrivit anchetei, a fost stabilit că urmele fraudei financiare duceau spre la Jiang Mianheng. Atunci când Jiang Mianheng a fondat GSMC, Liu Jinbao a acordat miliarde de dolari împrumuturi pentru GSMC, împotriva legii.

Potrivit revistei Open din Hong Kong, în timpul anchetei care cerceta dacă Zhou Zhengyi colaborase cu oficiali guvernamentali pentru a fura terenuri private, anchetatorii au ajuns la cei doi fii ai lui Jiang. Cartierul Putuo este adiacent cu Jing'an. Anchetatorii au descoperit ca Jiang Mianheng şi autorităţile cartierului Putuo au furat o bucată imensă de teren din cartierul Jing'an prin intermediul lui Zhou Zhengyi. Guvernul a aprobat achiziţia terenului de către Jiang Mianheng şi Jiang Miankang, dar problema este că ei n-au plătit pentru el. Jiang Mianheng este chiar mai rău decât Zhou Zhengyi. Zhou Zhengyi a furat din toata ţara, dar măcar a trebuit să mituiască lumea interlopă şi triadele din Shanghai. Însă Jiang Mianheng nu a trebuit să plătească pe nimeni. Nimeni nu avea curajul să se pună cu el, aşa că a dat pur şi simplu rezidenţii afară fără sa-i compenseze.

La scurt timp înainte de cel de-al 16-lea Congres National al Poporului, Jiang Mianheng a inspectat Filiala nr. 502 din cadrul Ministerului Produselor şi a urmărit o demonstraţie despre viteza celei de-a doua generaţii de Internet. Pentru a-l flata pe Jiang Mianheng, cei care prezentau, au căutat pe Google cuvântul "Jiang", dorind să demonstreze viteza motoarelor de căutare pe Internet. Nu se aşteptau ca trei dintre primele zece hit-uri în rezultatele de căutare să descrie crimele lui Jiang. Mai mult decât atât, primul articol în rezultatul căutării avea titlul, "Jiang Maleficul". Jiang Mianheng fost şocat şi furios.

În urma inspecţiei, Jiang Mianheng a început să depună eforturi serioase pentru a filtra Internetul. El este principalul responsabil de elaborarea proiectului de Golden Shield care îşi propune să controleze complet Internetul şi să monitorizeze accesul oamenilor la internet în China. Investiţia iniţială în Golden Shield a totalizat 800 milioane de dolari. Scopul proiectului Golden Shield este de a bloca complet poporul chinez în obţinerea de informaţii din străinătate cu privire la democraţie, drepturile omului şi libertate, mai ales informaţiile referitoare la Falun Gong. Jiang Mianheng a devenit supraveghetorul şef al poliţiei Internetului în timpul domniei lui Jiang Zemin.

Dinastia familiei Jiang conduce China

Cel mai tânăr fiu al lui Jiang, Jiang Miankang nu este la fel de ambiţios sau feroce. Cu toate acestea Jiang i-a cerut ajutorul lui Xu Caihou pentru a-l pune pe Jiang Miankang vice preşedinte al Comitetului Politic al Bazei Militare de la Nanjing şi pentru a-l numi general-maior. Jiang Miankang are studii în radio şi n-a lucrat niciodată la ceva care are de a face cu armata. Dar Jiang n-are încredere în cei cu putere militară, aşa că a încercat să-l transfere pe Jiang Miankang la Departamentul de Strategie Generală al Armatei de Eliberare din China. Dar şeful CMC, Chi Haotian, a avut obiecţiuni. Aşa că Jiang n-a avut nici o altă alegere decât aceea de a-l pune pe Jiang Miankang în poziţia de şef al Biroului Doi, al Departamentului Politic General al Armatei. Scurt timp după aceea, el a fost promovat director adjunct al Departamentului de Organizare şi apoi directorul plin al acestuia.

Unchiul lui Jiang, Jiang Shangqing avea două fiice, Jiang Zehui şi Jiang Zeling. Jiang a promovat-o pe Jiang Zehui în tot felul de funcţii înalte. Ea fusese profesoară la Colegiul de utilaje agricole Anhui, din provincia Anhui. În timp ce Jiang a continuat să avanseze în cariera politică, a promovat-o pe Jiang Zehui cu o viteză incredibilă. Iniţial a făcut-o decan al Scolii forestiere Anhui şi apoi director al Colegiului de utilaje agricole Anhui. În cele din urmă el a făcut-o şeful Direcţiei Silvice a Chinei.

Jiang are un nepot pe nume Wu Zhiming în Bangpu, provincia Anhui. Wu a lucrat ca acar umil timp de optsprezece ani. Este o rudă din partea mamei lui Jiang. Wu Zhiming este un om needucat. Când Jiang a devenit secretar de Partid al Comitetului oraşului Shanghai, în martie 1986, i-a dat o poziţie în guvernul local din Shanghai. Aproape imediat a fost făcut lider în administraţia locală. Wu este acum un membru permanent al Comitetului oraşului Shanghai, secretar al Comitetului de Partid al Biroului Securităţii Publice din Shanghai, şeful Biroului Securităţii Publice din Shanghai şi membru al Comitetului permanent al Poliţiei Militare a oraşului Shanghai.

Jiang Zeling, fiul lui Tai Zhan a pierdut 11.5 milioane de yuani în domeniul imobiliar. Procesul împotriva lui Tai Zhan s-a confruntat cu o mulţime de obstacole şi presiuni de sus, deoarece el este nepotul lui Jiang. Tai Zhan n-a putut să-şi plătească datoria cauzată de pierderea investiţiei sale imobiliare, aşa că a falsificat o ştampilă a societăţii Gangzhan Yangzhou Real Estate Development, din Hong Kong, pentru a crea documente şi a ipoteca cele patruzeci şi cinci de apartamente ale companiei pentru a obţine bani pentru a-şi plăti datoria. Compania a intentat un proces împotriva lui Tai Zhan la Tribunalul Poporului din Guangling, care a început în martie 2000. Deşi instanţa a verificat că ştampila societăţii a fost falsificata, a fost nevoită să anunţe că a renunţat la anchetă şi proces pe 30 martie 2000, din cauza presiunii din partea Secretarului Comisiei oraşului Yangzhou, Donghua Wu, secretarului Comitetului politic şi juridic al oraşului Yangzhou, Ji Rengui, şi şefului Tribunalului Intermediar din Yangzhou, Shuai Xiaofang. Ca urmare, companiei nu i s-a restituit niciodată nimic.

Potrivit informaţiilor date de surse interne, nepotul lui Jiang, Tai Zhan a cumpărat o mulţime de case, acţiuni şi firme de divertisment în ultimii zece ani. El este directorul general al Yangzhou Highrise, proprietarul firmei Tianzhan Entertainment City şi preşedinte al multor companii joint-venture. Tai Zhan a folosit, de asemenea, influenţa de nepot al lui Jiang pentru a obţine un împrumut de 16 de milioane de yuani pentru a cumpăra acţiuni de la Nord Industry Group, companie legată de Armată. De atunci, Tai Zhan a fost foarte activ în sfera afacerilor.

În ianuarie 2003, Jiang a numit un alt nepot, Xia Deren, membru permanent al Comitetului provinciei Liaoning, secretar adjunct al Comitetului oraşului Dalian şi primar al oraşului Dalian. De atunci, Jiang a trecut mereu prin Dalian, unde a fost tratat ca şi cum oraşul ar fi fost proprietatea sa privată.

Potrivit ştirilor din presă, Zhou Yongkang a susţinut că este nepotul soţiei lui Jiang şi adesea se mândreşte că este foarte aproape de "preşedintele Jiang". Zhou Yongkang este un om destul de depravat. Conform unor mărturii din cercul său de apropiaţi, de multe ori dormea ​​la hotel, scuzându-se că lucrează până târziu. Adevărul era că acolo angaja prostituate. În plus, se spune că de mai multe ori abuza angajatele de sex feminin din hoteluri. Zhou a fost unul dintre oficialii guvernamentali care au sprijinit cel mai mult persecuţia împotriva Falun Gong. Jiang l-a numit pe Zhou Ministru al Securităţii Publice.

Este dificil să se urmărească numărul total al rudelor lui Jiang care au avansat în funcţii înalte sau care au făcut profituri uriaşe pe baza relaţiei lor cu Jiang. Când liderii nu dau un exemplu bun, subordonaţilor nu li se poate cere să se comporte bine. Escapadele sexuale ale lui Jiang Zemin au împins regimul comunist chinez, deja corupt, spre o distrugere ireversibilă.

[1] "Scandal: Paul Andreu proiectează Teatrul Naţional Chinez de la Beijing," Revista de arhitectură, decembrie, 1999.

[2] Robert L. Kuhn, Omul care a schimbat China: viaţa şi moştenirea lui Jiang Zemin (New York: Crown, 2004), 432.

va urma...

(Copyright © 2005 The Epoch Times)

Înapoi la Cuprins