ONG-urile dau în judecată Comisia Europeană pentru respingerea iniţiativei STOP TTIP

Campanii anti-TTIP.
Campanii anti-TTIP. (Friends of Earth, Facebook)

Coaliţia Stop TTIP, formată din peste 300 de organizaţii ale societăţii civile din întreaga Europă, a deschis luni, 10 noiembrie, o acţiune juridică la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg împotriva Comisiei Europene. Procesul contestă decizia Comisiei de a bloca Iniţiativa cetăţenească europeană ce dorea stoparea negocierilor privind Acordul comercial UE-SUA, cunoscut sub numele TTIP şi a unui acord similar cu Canada (CETA).

Extrem de puţin cunoscut în România, TTIP - Transatlantic Treaty for Investment Partnership - este un acord comercial în curs de perfectare între SUA şi UE. Cele mai multe critici legate de acest tratat vizează mecanismele de reglementare a disputelor dintre investitori şi stat (în cazul acesta, statele membre ale UE), care permit corporaţiilor să aducă în faţa unor curţi private de arbitraj orice stat ce introduce o legislaţie care are ca efect secundar diminuarea profiturilor investitorului.

Asemenea clauze ar putea, de exemplu, permite oricărei companii americane să aducă România în faţa unei curţi de arbitraj, dacă guvernul ridică, de exemplu, salariul minim pe economie sau noi restricţii de mediu etc.

"În cazul în care Iniţiativa Cetăţenească Europeană ar fi fost un succes, Comisia ar fi fost obligată să revizuiască politica privind acordurile de liber schimb şi să organizeze o audiere în Parlamentul European", informează coaliţia printr-un comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat de presă al Terra Mileniul III, ONG ce face parte din coaliţie, luni, în jur de 100 de persoane au participat la o demonstraţie în faţa Curţii Europene de Justiţie împotriva ambelor acorduri comerciale şi a respingerii ECI de către Comisie.

Michael Efler, reprezentant al comitetului cetăţenesc care a depus iniţiativa, a declarat: "Noi nu contestăm doar de dragul acestei iniţiative, ci şi pentru viitoarele iniţiative cetăţeneşti europene. Când vine vorba de negocierea tratatelor internaţionale, Comisia Europeană doreşte să excludă cetăţenii. În timp ce acestea sunt în curs de negociere, oamenilor li se spune să nu intervină, iar când contractele finale sunt puse pe masă, e prea târziu. Prin poziţia juridică a Comisiei, efectiv, se previne iniţierea unor viitoare ECI care să vizeze acordurile internaţionale".

ONG-urile parte ale alianţei Stop TTIP mai informează că, în ciuda respingerii de către Comisie a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene 'Stop TTIP', grupurile de susţinere şi sindicatele au lansat o petiţie independentă prin care solicită Comisiei să renunţe la acordurile comerciale menţionate.

"Până în prezent, Comisia a refuzat o audiere, continuând negocierile în secret", mai arată ONG-urile din România, parte a alianţei STOP TTIP, precizând că petiţia a adunat până acum peste 850.000 de semnături în doar o lună şi 3 zile, declară alianţa.

Coaliţia europeană STOP TTIP are în componenţă mai multe organizaţii neguvernamentale româneşti printre care TERRA Mileniul III, Salvaţi Roşia Montană, ActiveWatch, Grupul de Intervenţie Civică, Miliţia Spirituală, Mining Watch, România Fără Ei şi România Vie.

Reamintim că, pe 11 septembrie 2014, CE a respins Iniţiativa Europeană Cetăţenească (ECI) împotriva controversatelor acorduri comerciale TTIP şi CETA.

În motivarea respingerii ECI, Comisia Europeană a susţinut că mandatele de negociere cu privire la TTIP şi CETA nu sunt acte juridice, ci doar acte pregătitoare interne între instituţiile UE şi, prin urmare, nu pot fi contestate printr-o Iniţiativă Cetăţenească. Mai mult, Comisia Europeană a susţinut că nu poate face propuneri de ratificare negative către Consiliul European şi, prin urmare, nu se poate conforma cu cererea cetăţenilor UE de a nu încheia negocierile CETA şi TTIP.

Iniţiativa Cetăţenească respinsă de forul de la Bruxelles a fost susţinută de peste 230 de organizaţii din cele 21 de Ţări ale UE, îngrijorate de modul netransparent în care se poartă negocierea celor două tratate.

Context

Societatea civilă acuză că negocierile TTIP şi CETA, caracterizate de secretomanie, pun în pericol interesele a peste 500 de milioane de oameni din 28 de ţari, viitoare semnatare a respectivelor tratate. Apelurile la transparenţă ale ONG-urilor au rămas, în mare, fără răspuns - inclusiv o scrisoare trimisă de Friends of the Earth Europa comisarului UE pentru comerţ, Karel De Gucht, în numele a 257 de organizaţii ale societăţii civile, în luna mai. A fost respins în mare parte accesul la documente cerut de Friends of the Earth Europa, iar pentru a le răspunde cetăţenilor, Comisiei Europene i-au trebuit câteva luni, în loc de 15 zile lucrătoare cât este prescris.

Criticile la adresa secretomaniei forurilor de la Bruxelles s-au amplificat după ce în presă au apărut numeroase dezvăluiri despre lobby-ul făcut de reprezentanţii unor corporaţii pentru influenţarea tratatelor comerciale transatlantice, publicaţii titrate, precum şi agenţii de ştiri precum Reuters, arătând că din documente oficiale "scurse în presă" rezultă că oficialii negociază propuneri care ar putea dăuna semnificativ cetăţenilor şi mediului.

Recent, presa a dezvăluit că SUA şi Canada au pus presiune pe UE să înlăture toate constrângerile asupra importurilor de petrol din nisipuri bituminoase - unul dintre cei mai poluanţi combustibili din lume, iar un raport FOE a arătat, bazat pe documente, că mari companii precum Shell, Total şi ExxonMobil, precum şi alte grupuri de lobby de business, nu au precupeţit niciun mijloc pentru a-şi promova interesele la Bruxelles, unul dintre scopuri fiind de a influenţa conţinutul TTIP.

Potrivit unui comunicat recent FOE, asociaţii ale industriei petroliere, agenţii de PR, firme de avocatură, rapoarte ştiinţifice plătite de industrie, chiar şi membri ai Parlamentului European, guverne naţionale şi chiar José Manuel Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene, au fost folosite pentru a promova interesele industriei de gaze de şist şi pentru a submina opoziţia la adresa exploatării acestei resurse, care se extrage printr-o tehnologie nocivă pentru mediu şi om.

Prin clauzele de tip ISDS, cele două tratate ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie specifică. Statele ar fi obligate să plătească milioane, în compensaţie pentru corporaţii care îşi pierd din profituri datorită unor legi care protejează interesele naţionale în domeniul mediului, salarizării, sănătăţii, protejării agriculturii naţionale etc., însă îi dezvantajează pe investitori.