OMV Petrom şi mirajul redevenţelor

"Energie pentru România", dezbateri publice organizate de PDL, ISP şi FHS
"Energie pentru România", dezbateri publice organizate de PDL, ISP şi FHS (Epoch Times România)

2014 este anul recalculării redevenţelor şi an electoral. Politicienilor şi mediului de afaceri le place să discute despre eficienţă energetică, independenţă energetică şi noi strategii. Alexandru Maximescu, director de afaceri publice şi reglementare la OMV Petrom, a afirmat în cadrul unei dezbateri organizate de guvernul alternativă al PDL că ”regimul redevenţelor trebuie să răspundă atât unor nevoi ale statului, cât şi ale consumatorilor de energie”.

Reprezentantul celei mai profitabile companii din România susţine că maximizarea veniturilor la bugetul de stat nu trebuie făcută prin creşterea redevenţelor. Directorul companiei care nu a putut construi un gard de protecţie pentru a împrejmui sonda lângă care a murit intoxicat băiatul din localitatea Ariceştii Rahtivani ne explică şi motivul pentru care redevenţele nu trebuie să crească. OMV Petrom a realizat un profit de 10 miliarde datorită redevenţelor reduse, iar acest profit a fost reinvestit în România. Deci, cu alte cuvinte, dacă cresc redevenţele, scade profitul companiei şi nu-l mai reinvesteşte.

”Noul regim al redevenţelor diferă în funcţie de ţară, iar România are un profil unic în Europa cu o industrie petrolieră de peste 150 de ani, dar nivelul de producţie pe fiecare sondă este mai scăzut decât în alte ţări”, a mai spus Maximescu. Prin urmare este nevoie de mai multe sonde, să se foreze la mai mare adâncime şi presiune mult mai mare. Adică de proceduri gen folosirea fracturării hidraulice pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Geologul Georgeta Ionescu îmi spunea într-un interviu acordat Epoch Times că ”redevenţa pe care trebuie să o dea de exemplu Chevron statului român este în bani şi este una dintre cele mai reduse practicate. Redevenţa nu se plăteşte în natură (adică nu în gaze) şi în plus, Legea petrolului şi acordurile semnate dau dreptul companiilor să dispună asupra cantităţilor de petrol ce le revin, inclusiv să le exporte. Ca urmare atât Chevron cât şi celelalte companii nu au obligaţia să vândă României gazele de şist obţinute, şi deci România nu va obţine gaze de şist sau le va obţine cumpărându-le”. Prin urmare nici pomeneală de independenţă energetică, ci doar schimbarea unei dependenţe cu alta – de la ruşi la americani sau la austrieci.

Să ne uităm şi la redevenţele plătite de OMV Petrom către statul român. Potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) Ziarului Financiar, în primele nouă luni ale anului trecut România a colectat redevenţe petroliere de 892,3 milioane de lei (circa 203 milioane de euro), cea mai mare parte din acestea fiind plătite de Petrom. În primele 9 luni ale anului 2013, OMV Petrom a achitat redevenţe în valoare de 589,6 milioane de lei (134 milioane de euro). Dar această sumă este foarte mică dacă luăm în considerare că cea mai profitabilă companie din România a avut anul trecut un profit de peste un miliard de euro.

România aplică printre cele mai mici redevenţe din lume la extracţia hidrocarburilor. Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.

Reprezentantul OMV a mai vorbit despre necesitatea de a proteja consumatorul vulnerabil, dar grija pentru oameni, pentru viaţă sau moartea acestora, nu pare să fie o preocupare a companiei. Aceasta nici nu şi-a cerut scuze familiei copilului mort la sondă pentru că nu a împrejmuit perimetrul, ci a încercat să stingă scandalul prin ridicarea unui gard după moartea lui Marian Furcelea. Totul în numele profitului, la fel ca şi în cazul redevenţelor.

România aplică printre cele mai mici redevenţe din lume la extracţia hidrocarburilor. Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.

Ce câştigă românii din redevenţe mici şi concesiuni multe? Nimic. Ei se aleg cu apă contaminată, pământuri distruse de sonde şi copii omorâţi pentru ca câteva companii străine să primească în concesiune toată ţara, în baza unei legislaţii care nu există. Reamintim că gazele de şist, ca şi gaze neconvenţionale, nu sunt incluse în legea petrolului. Prin urmare, interesul companiilor străine şi al politicienilor, care probabil primesc comisioane grase de la acestea, primează asupra interesului naţional. Nicio strategie energetică, oricât de bună şi de nepartizană, nu poate să ignore interesul naţional şi dreptul cetăţenilor la viaţă, la un mediu curat, la apă şi la proprietate. Logica ”Totul pentru profit” a adus România în situaţia în care este – o ţară tristă şi fără viitor.

alte articole din secțiunea Opinii