Obiceiuri de anul nou: Sorcova

Datini şi obiceiuri la români cu prilejul Sărbătorilor de iarnă
Datini şi obiceiuri la români cu prilejul Sărbătorilor de iarnă (Epoch Times România)

În legendele geto-dacice se spunea că Fraţii Cereşti, Apollon şi Diana, zişi amândoi şi Zalmoxis, se născuseră din florile unui măr sfânt. O inscripţie getică, descoperită pe un mare vas, la Ocniţa-Cosota, judeţul Vâlcea, confirmă această străveche credinţă:

VASILE YSTHY A MAR

CO SEPO IEI AN

Tălmăcirea: Ramuri crăieşti de măr! Familiei la mulţi ani!

Aceste ramuri sunt Sorcovele româneşti de astăzi, care, până la începutul secolului XX, se meştereau din crenguţe de măr şi, mai rar, din rămurelele altor pomi. Chiar cuvântul Sorcovă provine din geto-dac. S-AR KIA VIA „Să(-ţi) fie (să ai) viaţă frumoasă!”.

În zorii zilei de Sfântul Andrei, la 30 Brumar, mamele se duc în grădină sau în curte şi cu cuget curat rup smicele din fiecare arbore roditor – îndeosebi din meri, peri, iar în lipsa lor, din fiecare arbore roditor, vişin, zarzăr, gutui etc. – apoi, legând la un loc trei crenguţe diferite, aleg câte un mănuchi din acestea fiecărui membru al familiei: soţul, copiii, bunicii etc. Rămurelele puse într-un vas şi la o căldură potrivită, sunt îngrijite îndeaproape, apa fiind schimbată în fiecare zi, în zori. Încet-încet crenguţele înmuguresc, dau frunze şi, până în Ajunul Anului Nou, înfloresc. Cel mai norocos este acela ale cărui ramuri înfloresc sau măcar înmuguresc şi înverzesc. Florile sunt destinate a fi puse la Sorcovele pe care copiii le poartă în dimineaţa zilei de 1 Ianuarie. Astfel se împodobesc Sorcovele autentice, şi la crengile de măr, de păr, de trandafir şi altele fac aluzie versurile din cele mai cunoscute recitative:

Sorcova

Vesela;

Peste vară,

Primăvară;

Să-nfloriţi,

Să mărgăriţi

Ca un măr,

Ca un păr,

Ca un fir

De trandafir!

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oţelul!

La anul

Şi la mulţi ani!

Cu Sorcova umblă numai copiii de la 3 până la 7, 8 sau 9 ani. Apropiindu-se de cel pe care îl sorcovesc, îl ating uşor cu Sorcova de 40 de ori, recitând textul în 40 de grupe silabice, constând dintr-una sau două silabe. Odinioară, copiilor li se dădeau în dar fuioare, turte, faguri de miere, iar urările cu Sorcova se adresau celor mai vârstnici din familie, rudelor şi cunoştinţelor apropiate. Astăzi, recompensa constă în bani, iar copiii intră în orice casă, oriunde sunt primiţi. În unele ţinuturi, Sorcova se adresează şi copiilor mici:

Sorcova

Vesela,

Să trăiască,

Să îmbătrânească

Ca teiul pământului,

Să fie uşor

Ca nuiaua vântului!

Somnul dulce

Noaptea-l poarte,

Dorul de mamă

Să-l crească!

Anul nici să se împlinească

Ca pe fluturi să nu-i slăbească!

Să fugă precum calul Neagoiului,

Tocmai în vârful pietroiului –

Şi de-acolo să se scoboare,

Să fugă prin mândrul Soare,

Să coboare mai la vale

Şi să întâlnească o fată mare!

Să trăiască precum a trăit

Flăcăul lui Neacşu cel Mare!

Să trăiască mulţi ani fericit

Şi de pungă să nu fie sleit!

Noroc!

alte articole din secțiunea Cultură