O posibilă lovitură militară împotriva Iranului va exacerba tensiunile din regiunea Mării Negre şi Caucaz

Tensiunile din zona Mării Negre riscă să crească în condiţiile în care există pericolul unui nou conflict generat de planuri ale Washingtonului privind posibile lovituri militare împotriva Iranului, avertizează website-ul de opinie OpEdNews cu sediul în SUA, într-o amplă analiză pe această temă.

În ianuarie 2007, relatări privind posibilitatea ca Pentagonul şi NATO să fie implicate în planuri militare generale în regiunile Mării Negre şi Caucazului şi chiar planuri comune de război împotriva Iranului, au fost dezvăluite în surse media bulgare şi româneşti, scrie site-ul menţionat. Agenţia de presă bulgară Novinite a relatat că Pentagonul "ar putea folosi cele două baze aeriene ale sale din Bulgaria şi una din România, de la Marea Neagră, pentru a lansa un atac împotriva Iranului".

Bazele din Bulgaria sunt cele de la Bezmer şi Graf Ignitievo iar din România de la Mihail Kogălniceanu, în apropiere de oraşul port Constanţa de la Marea Neagră. Pentagonul are şapte noi baze în total în Bulgaria şi România în afara staţionării avioanelor de război F-15, F-16 şi A-10 Thunderbolts -, între 3.000-5.000 de militari desfăşuraţi în cele două ţări, iar Washingtonul a stabilit cartierul general permanent al Joint Task Force-East (JTF-East) la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu în România.

Un website al guvernului SUA furnizează următoarele detalii despre Joint Task Force-East: "Toate operaţiunile Armatei SUA şi Forţelor Aeriene ale SUA din România şi Bulgaria se vor afla sub comanda JTF-East, care la rândul ei se află sub comanda USEUCOM (United States European Command). Fizic amplasată în România şi Bulgaria, JTF-East va include un mic sediu permanent (în România) care va consta dintr-un personal de aproximativ 100-300 de membri ce va supraveghea rotirea unităţilor la nivel de brigadă ale armatei SUA şi Weapons Training Deployments (WTD) ale Forţelor Aeriene ale SUA. Accesul la facilităţile de antrenament terestre şi aeriene din România şi Bulgaria va oferi JTF-East oportunitatea de a antrena şi interacţiona cu forţe militare din întreaga zonă de responsabilitate a USEUCOM formată din 92 de ţări. U.S. Army Europe (USAREUR) şi U.S Air Forces in Europe (USAFE) sunt activ implicate în stabilirea JTF-East".

Cele patru baze militare din România şi trei din Bulgaria la care Pentagonul şi NATO au obţinit acces nelimitat de când cele două ţări au aderat la NATO, în 2004, permit operaţiuni cu spectru larg: desfăşurări ale infanteriei în zonă şi spre Afganistan şi Irak, piste pentru bombardiere şi avioane de luptă, instalaţii de andocare pentru navele de război americane şi ale NATO, printre care şi nave de interceptare de rachete din clasa Aegis, baze de antrenament pentru forţele occidentale speciale şi pentru forţe armate străine integrate în NATO.

Adăugate unor baze şi trupe oferite de Turcia şi Georgia - şi pe viitor de Ucraina - locaţiile din România şi Bulgaria constituie o componentă integrală a unor planuri elaborate de SUA şi aliaţii lor de a transforma Marea Neagră într-un teritoriu al NATO cu singura excepţie a coastelor ruseşti necontrolate de Alianţă, precum şi cea a recent independentei Abhazia, care face controlul acestei ţări atât de vital, relevă analiza OpEdNews.

Recent, Ministerul român al Apărării şi-a anunţat intenţia de a achiziţiona între 48-54 avioane de luptă de nouă generaţie - au fost menţionate avioanele americane F-16 and F-35 - ca parte a unei "noi strategii de a achiziţiona avioane multirol, ceea ce înseamnă să se cumpere mai întâi avioane care să facă tranziţia spre echipamentul de generaţia a cincea, în următorii 10-12 ani".

În condiţiile recentei schimbări de guvern din Republica Moldova, noul preşedinte al parlamentului moldovean, Mihai Ghimpu, a vorbit deschis despre fuzionarea - practic "absorbirea" ţării - de către România vecină, potrivit OpEdNews. Site-ul mai precizează că Transnistria s-a separat de Moldova tocmai din cauza pericolului de a fi atrasă în România. România este acum stat membru al NATO şi, în cazul în care ar izbucni un război civil în Moldova şi lupte între Moldova şi Transnistria, iar Bucureştiul ar trimite trupe - aproape o certitudine, potrivit OpEdNews - NATO poate activa clauza militară din Articolul 5 pentru a interveni.

Vecinul Transnistriei la est este Ucraina, legată de Moldova prin blocul GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) "inventat" de SUA, care a colaborat în aplicarea unei blocade teritoriale împotriva Transnistriei. Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko, ale cărui cotaţii în sondaje sunt în prezent la cel mai scăzut nivel, este hotărât să-şi integreze ţara în NATO, în pofida unei opoziţii covârşitoare în plan intern şi ar putea ataca Transnistria din est în cazul izbucnirii unui conflict, se arată în scenariul OpEdNews.

O sursă media moldovenească a citat recent un lider al opoziţiei care a avertizat că "minorităţile etnice din Moldova sunt categoric împotriva unificării cu România". "Dacă noi, cei care nu suntem etnici moldoveni, va trebui să apărăm statalitatea Moldovei, atunci vom găsi aliaţi în afara Moldovei, inclusiv în Rusia. Alături de aceasta, Ucraina, Turcia şi Bulgaria vor fi implicate în conflict. Anul trecut am fost martori la modul în care Rusia a apărat interesele etnicilor ruşi din Osetia de Sud şi Abhazia. De ce ar fi de crezut că în cazul unui război civil în Moldova Rusia va sta să privească pur şi simplu cum etnicii ruşi mor? Sarcina noastră este de a împiedica astfel de evoluţii", a spus sursa.

Atât regiunea Mării Negre, cât şi cea a Caucazului ar putea fi antrenate în conflict în cazul în care apropiaţi occidentali din GUAM ar ataca oricare din aşa-numitele naţiuni ale conflictului îngheţat - Abhazia şi Osetia de Sud de către Georgia, Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan şi Transnistria de către Moldova şi Ucraina. O eventualitate deloc exclusă este ca toate cele patru să fie atacate simultan, relevă scenariul site-ului.

Prilejul pentru ca un astfel de lucru să se întâmple ar putea fi un atac concentrat împotriva Iranului, care are frontiere cu Azerbaidjanul şi Armenia. Ultima, un protector al enclavei Nagorno-Karabah, va deveni imediat beligerantă dacă Azerbaidjanul începe ostilităţile militare împotriva enclavei.

Washingtonul şi Bruxellesul şi-au extins prezenţa militară în Bulgaria, Georgia şi România, la Marea Neagră, şi în Azerbaidjan şi nord-estul Iranului de la Marea Caspică, potrivit analizei din OpEdNews. Planuri pentru o agresiune militară masivă împotriva Iranului ar putea include lovituri aeriene din locaţii aflate mult mai aproape de această ţară decât s-a bănuit anterior, se mai arată în analiza OpEdNews.