O nouă terapie permite ameliorarea substanţială a motricităţii bolnavilor de Parkinson

(photos.com)

Noi progrese se prefigurează în tratarea bolii Parkinson, datorită unei terapii experimentale care a permis ameliorarea motricităţii şi calităţii vieţii pentru circa 50 de pacienţi atinşi de o formă evoluată a bolii. Boala Parkinson este afecţiunea neurodegenerativă cea mai frecventă, după boala Alzheimer. Ea afectează circa cinci milioane de persoane în întreaga lume, precizează Le Nouvel Observateur.

'Simptomele motorii ale bolii s-au ameliorat pentru o perioadă de 12 luni după administrarea tratamentului la toţi pacienţii, ajungând până la patru ani de remisiune la unii dintre ei', declară Stephane Palfi, neoruchirurg francez care a condus studiul clinic ale cărui rezultate au fost publicate vineri în revista medicală The Lancet.

Realizat de o echipă de cercetători franco-britanică, studiul clinic s-a axat pe 12 pacienţi trataţi în total, începând din 2008, de către doctorul Palfi la spitalul Henri-Mondor de Creteil şi pe trei pacienţi trataţi la spitalul Addenbrookes din Cambridge, Marea Britanie.

Terapia genică ProSavin a constat în injectarea în creierul celor 15 pacienţi a unui virus de cal, nepericulos pentru om, aparţinând familiei lentiviruşilor ('viruşi lenţi'), vidat de conţinutul său şi 'umplut' cu trei gene (AADC, TH, CH1) esenţiale pentru fabricarea dopaminei, o substanţă deficitară la persoanele afectate de boala Parkinson.

Cu o perioadă de recul de patru ani, cercetătorii estimează că au putut demonstra 'inocuitatea' pe termen lung a acestei metode inovative, care constă în introducerea de gene în creierul pacienţilor. Datorită terapiei genice, cei 15 pacienţi operaţi au început să fabrice şi să secrete mici doze de dopamină în continuu.

Au fost testate trei niveluri de doze, cea mai puternică dovedindu-se şi cea mai eficientă, potrivit profesorului Palfi, care afirmă că studiile sale 'deschid noi perspective terapeutice în ceea ce priveşte bolile creierului'. Cu toate acestea, el a recunoscut că peste patru ani progresul motoriu se atenuează, ca urmare a evoluţiei bolii.

Alte abordări de terapie genetică, ce folosesc adenoviruşi (adesea responsabili de infecţii respiratorii) şi nu lentiviruşi injectaţi direct într-o zonă a creierului numită striatum, sunt în prezent dezvoltate în SUA şi testate pe pacienţi atinşi de forme moderate mergând până la severe ale bolii.

Terapia genică ProSavin urmează să constituie obiectul unor noi teste clinice începând cu sfârşitul acestui an, a anunţat Palfi, precizând că echipa sa este pe cale să amelioreze performanţele vectorului pentru ca acesta să poată produce mai multă dopamină.

Într-un comentariu ataşat la articolul din Lancet, Jon Stoessl de la Universitatea British Columbia din Vancouver subliniază partea novatoare a abordării franco-britanice. În acelaşi timp, el îşi exprimă regretul că studiul vizează doar simptomele motorii, nu şi alte probleme (halucinaţii, schimbarea caracterului, probleme congnitive), care nu sunt legate de producţia de dopamină, dar care pot să devină tot mai grave pe măsură ce boala progresează.

Boala Parkinson este provocată de degenerarea neuronilor care produc dopamină, un neurotransmiţător ce intervine în controlul motricităţii şi se traduce prin simptome ce se agravează progresiv, cum sunt tremurul, rigiditatea membrilor şi diminuarea mişcărilor corpului.

Principalul tratament constă în administrarea de medicamente ce mimează acţiunea dopaminei ce lipseşte din corp (levodopa sau L-dopa), însă acestea atrag, pe măsura trecerii timpului, efecte indezirabile importante, cum ar fi mişcări anormale involuntare.

Un alt tratament îl constituie tehnica 'simulării cerebrale profunde', care constă în implantarea de electrozi în structuri profunde ale creierului, dar care necesită ulterior 'reglaje'.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință